S-a născut în anul 1804 în Valea Lonzii, Sălaj și a murit pe 15 martie 1952, la Cluj, în Ciubănuța. Pe actul său de deces scrie că a trăit 148 de ani.
E greu de crezut că cineva ar putea să stea atât de mult pe pământ, dar Maftei Pop a demonstrat că se poate, reușind să bată recordul de longevitate, fiind considerat cel mai bătrân om din toată istoria omenirii. Ana Aslan, femeia care a luptat pentru tinerețea fără bătrânețe a fost fascinată de povestea bărbatului și a început să-l studieze.
La rândul său, academicianul Constantin Ion Parhon l-a menționat în cartea sa „Biologia vârstelor”, din 1955. Acesta a publicat chiar și un studiu privind condițiile în care a trăit Maftei, dar și motivele pentru care el ar fi reușit să ajungă la o vârstă nemaiîntâlnită.
Parhon i-a făcut chiar și o vizită lui Maftei în perioada anilor 50, când a constatat că, deși avea o vârstă înaintată, era perfect sănătos. Doar tremura puțin, avea vederea slăbită, dar pielea arăta ca a unei persoane de 70 de ani.
„Ducea din pădure trei grinzi, în spinare, de la doi-trei kilometri depărtare, peste dealuri, până la 100 de ani”
Cei care erau copii când acesta avea 120 de ani, spuneau că bărbatul înalt şi “voinic cât doi bivoli”, căra cu ușurință grinzi de 12 metri lungime. Mânca cât trei persoane la un loc, iar multă vreme a băut, dar nu mult, și fuma până la cinci-șase țigări pe zi. Alimentația însă a fost în cea mai mare parte a vieții formată din mămăligă, brânză și lapte.
Dar putea mânca și o oaie întreagă, pe care o primea în schimbul muncii sale. „Ca putere, era tânăr şi era privit ca un fenomen. Avea o forţă musculară puţin obişnuită. A lucrat la maşina de treierat, maşină primitivă, pe care o învârtea cu mâna. Cu o mână trăgea cei doi bivoli puşi la jug.
Ducea din pădure trei grinzi, în spinare, de la doi-trei kilometri depărtare, peste dealuri, până la 100 de ani. La 120 de ani, încă putea purta câte un lemn de 10-12 metri, de la 2-3 kilometri. Impresionează relieful muscular pe tot corpul: pectoralii, intercostalii, drepţii abdominali, cu fibrele aparente. Puls 92 pe minut, radiala nu este îngroşată, tensiunea arterială 160 cu 80”, scria I. C. Parhon în „Biologia vârstelor. Cercetări clinice şi experimentale”.
A dormit afară și vara și iarna
Aproape toată viața, Maftei a lucrat cu ziua, iar oamenii aveau grijă să-l omenească așa cum trebuie. A fost un bărbat fără multe pretenții, care obișnuia să doarmă afară și vara și iarna. Când viscolele se instalau, era primit în grajd, sau în casa oamenilor pe care-i ajuta, lângă sobă, pe o blană de oaie, având drept pernă o buturugă.
Se spune că indiferent cât era de frig, mergea cu pieptul dezvelit, îmbrăcat într-o cămașă țărănească. „“E găsit în sat drept ca un brad…Poartă cămaşe albă cu gâtul descoperit, umblând astfel vara şi iarna”.
De altfel, de-a lungul întregii vieţi nu a dormit niciodată în casă, ci doar afară, acoperit în fân sau învelit de cozile animalelor din grajd, iarna. Ori în iesle, aşa cum s-a născut şi Iisus Christos. N-a fost bolnav niciodată, a scăpat de toate molimele lumii, de la „Ciuma lui Caragea” la epidemiile de tifos, ciumă, holeră, lepră, dar şi de toate războaiele pământului”, a mai scris Parhon.
Povestea lui a fost ținută la secret
Maftei nu a fost căsătorit niciodată și, ca o ciudățenie a sorții, a murit la scurt timp după ce a început să fie căutat de jurnaliști și fotografiat, moment în care s-a speriat îngrozitor, crezând că va fi împușcat. Marele academician Constantin Parhon spune că ar mai fi putut trăi, pentru că era sănătos, dar din motive necunoscute, e posibil chiar și de la sperietură, i-a apărut o tumoare intraabdominală.
Chiar în anul în care acesta a trecut la dreapta Domnului, la inițiativa celebrei cercetătoare Ana Aslan a fost înființat primul institut de studiere a longevității din lume. Dar povestea lui a fost mereu ținută la secret. Moș Maftei, cum a fost cunoscut, a fost condus pe ultimul drum de tot satul, iar femeile se roagă și acum pentru sufletul său.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook