Deși a scris un eseu în care a analizat aproape 200 de cazuri de oameni spânzurați și factorii care au influențat, de la tipul de nod al frânghiei, la greutatea și sexul persoanei, omul de știință s-a gândit să înceapă o serie de experimente șocante.
Cele mai ciudate și macabre experimente din istorie
Omul de știință Nicolae Minovici (Născut: 23 octombrie 1868, Râmnicu Sărat Data morții: 26 iunie 1941, București) a început cu câteva teste preliminare cu o frânghie care nu se contracta, apoi s-a spânzurat de șase ori, pentru câteva secunde pentru a se obișnui cu ea. A punctat în notițele sale: „Durerea era aproape insuportabilă”. Cu toate acestea, era hotărât să experimenteze cum e să fii spânzurat, așa că și-a testat toleranța la un alt nivel.
Un om de știință român a cerut unui asistent să îl spânzure de 12 ori la rând
Nicolae Minovici și câțiva colaboratori și-au pus capetele într-o frânghie de contracție obișnuită și au cerut unui asistent să îi spânzure, de 12 ori la rând.
Atunci când a descris experimentele anterioare, omul de știință Nicolae Minovici s-a scuzat în mod repetat spunând că „în ciuda întregului său curaj, nu a putut suporta experimentul mai mult de trei sau patru secunde”. În ciuda eforturilor sale, Minovici nu a reușit să găsească rezultate tangibile în urma seriei sale de spânzurări. Motiv pentru care omul de știință și cercetările sale sunt văzute ca unele dintre cele mai ciudate din istorie.
Nicolae Minovici a publicat și prima lucrare despre tatuaje în România
În perioada muncii sale în domeniul medico-legal, inspirat din studiile altor cercetători străini, Nicolae Minovici a reușit să strângă peste 300 de tatuaje de la 116 persoane. Iar în anul 1898 a publicat prima lucrare din România despre tatuaje, care a fost reeditată în anul 2007.
Un lucru greu de înțeles de români la sfârșit de secol XIX a fost și teza lui de licență. Aceasta este încă de referință pentru medicina românească. Nicolae Minovici a împărțit tatuajele după tipul de grup social reprezentat de simboluri și mai puțin după simbolistica lor.
El a precizat că tatuajele delincvenților dau informații „asupra naturii ideilor morale a tatuaţilor, gândirea lor ordinară, imagini care le sunt scumpe, suvenirurile lor intime şi chiar proiectele lor de răzbunare formate într-un mod cinic”.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook