În fiecare vară, în apele din largul orașului Laguna, în sud-estul Braziliei, pescarii intră în canalele din estuar pentru a-și arunca plasele în speranța de a prinde pești migratori de mullet. Apa este tulbure, iar peștii sunt greu de observat. Cu toate acestea, pescarii au parte de ajutor de la o sursă neașteptată: delfinii cu nasul lat care împing prada spre plase.
”Experiența de a pescui cu delfinii este unică”, a declarat Wilson F. Dos Santos, un pescar din Laguna care aruncă plasele alături de delfini de 50 de ani. El a învățat această practică la vârsta de 15 ani, ducându-i tatălui său cafea și mâncare în timp ce pescuia și urmărind partenerii acvatici la lucru. El a adăugat că lucrul cu delfinii „ne ajută la veniturile familiei noastre”, deoarece familiile umane mănâncă ceea ce prind.
Într-o cercetare publicată luni în Proceedings of the National Academy of Science, o echipă de oameni de știință brazilieni a raportat că delfinii ar putea beneficia de această cooperare la fel de mult ca și omologii lor mamifere terestre.
Constatare senzațională: Delfinii care pescuiesc cu oamenii par să trăiască mai mult decât ceilalți delfini din zonă.
„Cooperarea dintre oameni și animale sălbatice în general este un fenomen rar la scară globală”, a declarat Mauricio Cantor, biolog la Oregon State University și unul dintre autorii lucrării.
„De obicei, oamenii obțin beneficii, iar natura plătește costurile. Dar această interacțiune are loc de peste 150 de ani”.
Oamenii au colaborat cu alte specii pentru a găsi hrană timp de milenii, inclusiv cu ghizii de miere din sud-estul Africii și relatările indigenilor americani despre vânătoarea alături de lupi. Iar pescarii cu plase care lucrează cu delfinii nu este ceva unic în Brazilia – această practică a fost observată și în Mauritania, Myanmar și India, dar ”bottlenosul” (delfinul cu botul lat, în traducere) din Laguna este cel mai cunoscut.
Delfinii supravegheați cu ajutorul GPS
Populația locală cu zeci de delfini cooperanți a fost monitorizată sistematic din 2007, a declarat Fábio G. Daura-Jorge, biolog la Universitatea Federală din Santa Catarina din Brazilia și unul dintre autorii lucrării. În 2017, echipa a început să supravegheze atât peștii, cât și delfinii cu ajutorul GPS, al dronelor și al sonarului.
Observarea atentă și sincronizarea au fost esențiale: Cei care au aruncat plasele prea târziu sau au ratat semnalele delfinilor au avut mai puține șanse să prindă ceva.
De asemenea, delfinii își sincronizează cu atenție căutarea hranei. Echipa de cercetători a folosit hidrofoane pentru a măsura clicurile de ecolocație ale animalelor, a căror rată a crescut pe măsură ce plasele atingeau apa. Atunci când un pescar reușea să arunce cu succes, delfinii se îndreptau spre moluște dezorientate sau smulgeau câțiva pești din interiorul plasei.
Câștigul delfinilor
Pescarii au identificat clicurile partenerilor lor necuvântători și le-au spus cercetătorilor că au simțit zumzetul ecolocației în picioare atunci când delfinii ”strigau” entuziaști, cu nespusă bucurie.
Strategia are beneficii clare pentru delfini, a declarat dr. Cantor, pentru New York Times, cercetător și om de știință: Cei care au vânat împreună cu oamenii au avut cu 13% mai multe șanse să supraviețuiască până la vârsta adultă.
Delfinii cooperanți rămân în apropierea zonelor de pescuit pe care le împart cu oamenii și trăiesc armonios. Alți delfini care călătoresc mai mult prin apele din zonă au de trei ori mai multe șanse să sfârșească prinși în plasele de pescuit ilegale. Prin urmare, și în acest caz, viața în comuniune va asigura o lungă durată.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook