Simona Ionescu / Redactor Șef

File de istorie. Conferința de la Ialta văzută prin ochii fiicelor lui Roosevelt, Churchill și Averell Harriman

File de istorie. Conferința de la Ialta văzută prin ochii fiicelor lui Roosevelt, Churchill și Averell Harriman
Scriitoarea americană Catherine Grace Katz, care a studiat istoria la Harvard și Cambridge își scrie cartea de debut ca pe un roman. Cartea „Fiicele Ialtei” conține informații puse pentru prima dată la dispoziția cercetătorilor de familia fostului prim-ministru britanic Winston Churchill.

În februarie 1945, președintele american Franklin Roosevelt, premierul Marii Britanii, Winston Churchill și Stalin, liderul Uniunii Sovietice, „Cei Trei Mari”, cum erau numiți de presa epocii, se întâlnesc pentru a doua oară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar deciziile pe care le iau scriu destinele dramatice a milioane de est-europeni. Europa e împărțită în sfere de influență, iar comunismul este instaurat forțat în multe țări din acest spațiu. Hotărârea luată atunci a fost o trădare a Occidentului, o naivitate inexplicabilă  sau o decizie de necesitate? „O gafă a diplomației americane”, cum a fost etichetată sau o fatalitate a unei istorii deja scrise? În Fiicele Ialtei, carte apărută la Editura Trei, istoricul american Catherine Grace Katz pătrunde în culisele celebrei Conferințe de la Ialta pe care o observă prin ochii fiicelor lui Roosevelt, Churchill și a lui Averell Harriman, ambasadorul american în Uniunea Sovietică.

În punctul de răscruce dintre cel de-al Doilea Război Mondial și Războiul Rece, Kathleen Harriman, Anna Roosevelt și Sarah Churchill își însoțesc tații la Conferința de la Ialta, iar rolul lor nu este nicidecum unul nesemnificativ.

Scriitoarea americană Catherine Grace Katz, care a studiat istoria la Harvard și Cambridge își scrie cartea de debut ca pe un roman. Evenimentele descrise în Fiicele Ialtei au culoare locală, tensiune narativă și informații picante „la prima mână” – ținând cont că i-au fost puse la dispoziție chiar de membrii familiilor celor Trei Mari. După cum dezvăluie în cuvântul de mulțumire, Catherine Grace Katz a fost rugată de editorul jurnalului International Churchill Society să scrie un articol despre documentele rămase de la Sarah Churchill, pe care familia Churchill le punea la dispoziția cercetătorilor pentru prima oară. Informațiile ofertante și subiectul atât de incitant s-au transformat până la urmă în cartea despre contribuția lui Kathleen Harriman, Anna Roosevelt și Sarah Churchill la Conferința de la Ialta.

„Crema” politicii mondiale, băi improvizate și o invazie de ploșnițe

În iarna anului 1945, Palatul Livadia, cu zidurile sale cândva imaculat de albe, acoperite acum de murdărie, stăruia pustiu, sus pe faleză, deasupra Mării Negre. Mobilierul și obiectele de artă de o valoare inestimabilă dispăruseră de mult. Chiuvetele, toaletele și lămpile fuseseră smulse din instalații și date jos de pe pereți. Naziștii furaseră tot, până și clanțele de alamă de la uși”, noteză scriitoarea americană chiar la începutul cărții.

Locuința de vară a țarului și a țarinei, Nicolae al II‑lea și Alexandra, din stațiunea maritimă Ialta, pe vârful sudic al peninsulei Crimeea constituie decorul unde principalii actori ai scenei politice din cel de-al Doilea Război Mondial vor hotărî destinele lumii. Kathleen Harriman, încântătoarea fiică de douăzeci și șapte de ani a unuia dintre cei mai bogați oameni din America, al patrulea în ordinea averii are de pregătit locuința pentru a găzdui delegația americană. Sarcina nu este lipsită de provocări, pentru că reședința Romanovilor ajunse infestată de tot felul de insecte nedorite așa încât fiica ambasadorului american în URSS apelează la divizia medicală a US Navy „ca să despăducheze palatul”. Îmbinând astfel de detalii care dezvăluie cititorilor imaginea nefardată a unui moment istoric cheie pentru Europa și întreaga lume, Catherine Grace Katz spune o „poveste de dragoste și război” dintre 3 tați celebri și fiicele lor, mai puțin cunoscute.

 

Fiica președintelui Statelor Unite cunoștea secretul stării de sănătate a tatălui său, Franklin Roosevelt

Cu o stăpânire de sine extraordinară, atrăgătoare și tenace, Kathy Harriman, care fusese reporter de război, devine o prezență indispensabilă în lumea tatălui său. Ei îi revine sarcina delicată de a fi amfitrionul Conferinței, cel puțin până la intrarea în scenă a lui Sarah Churchill. Fiica în vârstă de 30 de ani a premierului britanic, care fusese actriță de teatru înainte de război, forma o pereche perfectă cu celebrul său tată, care avea încredere în opiniile ei. Anna Roosevelt, fiica președintelui Statelor Unite, era mama în vârstă de 38 de ani a 3 copii și singura care cunoștea secretul stării de sănătate a lui Franklin Roosevelt: liderul american își trăia ultimele zile din cauza unei teribile maladii cardiace.

Istoricul american construiește o poveste multistratificată dezvăluind agenda fiecărei echipe de politicieni și deciziile care au condus, până la urmă, la lăsarea cortinei de fier care a despărțit Europa în două. Faptele istorice cunoscute sunt completate cu detalii inedite din viețile protagoniștilor acestui eveniment: relațiile interumane, starea deplorabilă a fostei reședințe a Romanovilor, cu băi insuficienți și feldmareșali nevoiți să folosească găleți pe post de toaletă. La acestea se adaugă dineurile fastuoase, cu zeci de feluri de mâncăruri alese, contrastând cu clădirile aproape în ruină, fără ferestre, care le adăpostesc.

Catherine Grace Katz descrie culisele diplomatice ale Conferinței de la Ialta, dar dezvăluie în același timp și fața umană a principalilor actori ai evenimentului, legătura puternică de dragoste pe care o aveau cu copiii lor. Scrisori secrete ieșite la lumină pentru prima dată, legături de iubire ilicite între celebre personaje istorice și mai ales legăturile dintre tați și fiice în teribilele vremuri de război constituie tema cărții Fiicele Ialtei, o poveste pe cât de bine documentată, pe atât de bine scrisă.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre