Nu impresionează prin dimensiuni uriașe, ci prin raritate, poveste și utilitate. Este o pădure mică, dar cu o semnificație mare: a protejat pământul, a schimbat peisajul și a devenit un loc valoros pentru conservare, educație și turism. Secretul de pe Dealul Osoiu. Cum a apărut Pădurea de pin negru, una dintre cele mai neobișnuite din România.
Așezată pe versantul sud-estic al Dealului Osoiu, Pădurea de pin negru nu impresionează prin întindere, ci prin biografie: nu este o pădure veche, crescută spontan și apoi ocrotită, ci una plantată deliberat pentru a rezolva o problemă concretă. În timp, „soluția tehnică” s-a transformat într-un reper natural și într-un loc cu identitate proprie.
Secretul de pe Dealul Osoiu. Cum a apărut Pădurea de pin negru, una dintre cele mai neobișnuite din România
Pădurea de pin negru se află pe teritoriul municipiului Moinești, are circa 15 hectare și este arie naturală protejată de interes național, instituită prin Legea nr. 5/2000, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN, adică rezervație naturală de tip mixt. În anexele legii, obiectivul apare sub denumirea „Pădurea de pini”, cu localizarea „Orașul Moinești” și suprafața de 15 hectare.
Al doilea lucru important este faptul că pădurea are o origine artificială, nu una naturală. Atât Primăria Moinești, cât și GAL Valea Muntelui arată că plantarea a fost făcută de Societatea petrolieră „Steaua Română”, pentru a contracara sau evita alunecările de teren din zonă. Cu alte cuvinte, pădurea a apărut dintr-o nevoie de stabilizare a versantului, într-un oraș a cărui istorie este legată de exploatarea petrolului.
Pădurea de pin negru, obiectiv turistic
Mai există un fapt discret, dar demn de luat în seamă: deși este prezentată ca obiectiv turistic, pădurea are o scară mică și tocmai această dimensiune îi dă însă forță simbolică. Într-o țară obișnuită să admire masive spectaculoase sau lacuri celebre, Pădurea de pin negru de la Moinești demonstrează că importanța unui loc nu se măsoară doar în hectare.
Ci din motivul pentru care a fost plantată, ce a protejat, cum a rezistat și de ce merită păstrată. Nu este doar frumoasă, ci utilă, rară, protejată și legată direct de memoria industrială a Moineștiului. Iar acesta este, poate, cel mai puțin spus adevăr despre ea: nu avem în față doar o rezervație, ci un „document” viu despre felul în care un oraș și-a apărat versantul și a câștigat, fără să știe atunci, un peisaj cu valoare de patrimoniu.
Legenda tulburătoare a pinului negru
Pădurea de pin negru de pe dealul Osoiu Sursă foto: www.galvaleamuntelui.ro
Legenda pinului negru spune că, demult, în pădurile de pe stânci, trăia nimfa Pitys, de o frumusețe ireală, ceea ce a făcut ca de ea să se îndrăgostească atât Pan, stăpânul naturii sălbatice, cât și Zephyrus, vântul cald al apusului. Pitys nu voia să fie prada geloziei lor, dar Zephyrus, orbit de furie, a smuls-o din locul ei și a aruncat-o în prăpastie.
În clipa căderii, ca să nu se zdrobească de piatră, zeii au ales o altă soartă: au prefăcut trupul nimfei într-un pin negru, înrădăcinat adânc în crăpăturile muntelui. De atunci, copacul rămâne verde când iarna mușcă și vântul lovește coama culmilor.
Se spune că murmurul prin ace nu e doar vânt, ci plânsul lui Pitys, care încă își amintește de lumea oamenilor. Tocmai de aceea, pinul negru a devenit simbol al vieții veșnice, al rezistenței și al puterii de a supraviețui greutăților.
În tradițiile asiatice, ramurile de pin însoțesc templele și mormintele
Secretul de pe Dealul Osoiu. Cum a apărut Pădurea de pin negru, una dintre cele mai neobișnuite din România. În fiecare primăvară, acele de pin negru par să păstreze umbra vechii tragedii, dar și promisiunea continuității. Lemnul său, aspru și parfumat, a fost sprijin în fața timpului. În tradițiile asiatice, ramurile de pin negru însoțesc templele și mormintele, amintind că tăria poate fi o formă de nemurire pentru cei care nu cedează.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
