Parcul Herăstrău adăpostește în inima sa o oază verde încărcată de aproape un secol de transformări dramatice, unde pașii monarhilor s-au intersectat cu propaganda dură. Insula Trandafirilor din parcul Herăstrău. Povestea locului în care Bucureștiul regal s-a întâlnit cu propaganda lui Stalin.
Insula Trandafirilor din Parcul Herăstrău e străbătută zilnic de trecători grăbiți, în drum spre Muzeul Satului sau spre debarcader, privind-o drept o simplă parcelă peisagistică bine îngrijită, decorată cu trandafiri agățători pe spaliere și înconjurată de ape liniștite. În realitate însă, acest petec de pământ adună aproape o sută de ani de ambiții regale, inginerie de anvergură și propagandă totalitară.
Insula Trandafirilor din parcul Herăstrău. Povestea locului în care Bucureștiul regal s-a întâlnit cu propaganda lui Stalin
Povestea impresionantă a Insulei Trandafirilor din parcul Herăstrău Sursă foto: wikipedia
Până în anul 1930, perimetrul unde se întinde astăzi parcul Herăstrău era o mlaștină insalubră. Transformarea radicală a debutat în 1930 prin ample lucrări de asanare. Între anii 1932-1937, sub coordonarea directă a renumitului inginer Nicolae Caranfil, s-au derulat proiectele hidrotehnice de amploare care au regularizat salba de lacuri Herăstrău, Băneasa și Floreasca.
În acest cadru grandios de modernizare, parcul Herăstrău a început să fie conturat efectiv între anii 1936 și 1939. Întreaga structură peisagistică, de la aleile largi la vegetația diversă și forma de bază pe care o are Insula Trandafirilor, a fost realizată sub domnia regelui Carol al II-lea. De altfel, parcul Herăstrău a purtat oficial numele suveranului până la instaurarea republicii populare în anul 1948.
În aceeași perioadă de efervescență culturală, pe malul aceluiași lac pe care îl mărginește parcul Herăstrău, a fost inaugurat la 10 mai 1936 Muzeul Satului, în prezența regelui, recunoscut drept al doilea muzeu etnografic în aer liber din întreaga lume, imediat după Skansen din Stockholm.
Insula concepută pentru promenada aristocratică
Muzeul Satului a fost inaugurat în anul 1936 Sursă foto: muzeul-satului.ro
Insula Trandafirilor din parcul Herăstrău. Povestea locului în care Bucureștiul regal s-a întâlnit cu propaganda lui Stalin. În ceea ce privește Insula Trandafirilor, poziționarea sa strategică este marcată prin trei puncte distincte de acces: două poduri spre nord, situate lângă Debarcader, și un pod monumental spre sud, aflat în vecinătatea Palatului Elisabeta, reședința oficială a familiei regale a României.
Concepția arhitecturală a vizat un spațiu destinat exclusiv plimbărilor lente și elegante. Cele două alei paralele de promenadă, trasate cu precizie în perioada interbelică, s-au conservat intacte până astăzi, în timp ce ghirlandele de trandafiri urcători pe spaliere creează un contrast vizual armonios cu stâlpii drepți de susținere.
În timp ce alte perimetre din parcul Herăstrău au suferit modificări succesive, structura originară a acestei insule a rămas neschimbată, formând o veritabilă capsulă a timpului pe care parcul Herăstrău o păstrează intactă.
Rănile comunismului
Destinul pe care l-a avut parcul Herăstrău a fost marcat din nefericire de schimbările de regim politic din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Cu ocazia serbărilor „Luna Bucureștilor” din anul 1939, sculptorul Constantin Baraschi a realizat impunătoarea Alee a Cariatidelor, amplasată la intrarea principală dinspre actuala Piață Charles de Gaulle. Odată cu instaurarea administrației pro-sovietice în anii ’50, întreg parcul Herăstrău a fost redenumit Parcul I.V. Stalin.
În numele noii ideologii, cariatidele lui Baraschi au fost demolate violent pentru a face loc unei statui gigantice a dictatorului sovietic Iosif Vissarionovici Stalin. Monumentul interbelic a rămas dispărut timp de o jumătate de secol, până când, la mijlocul anilor 2000, sculptorul Ionel Stoicescu a reconstituit ansamblul pornind de la o cariatidă originală salvată și identificată în Cimitirul Bellu.
De zeci de ani, bucureștenii păstrează o tradiție frumoasă: Insula Trandafirilor rămâne unul dintre locurile preferate pentru cereri în căsătorie, fotografii de nunți și ședință foto impresionante de logodnă.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
