Misterele cetății Poenari, singura construită pe vremea lui Vlad Țepeș. Domnitorul a cerut „să-i stea soarele pe creștet”

La fel ca și viața lui Vlad Țepeș, cetatea Poenari este înconjurată de legende și mistere. Cine vrea să viziteze locul are de urcat nu mai puțin de 1480 de trepte.

Construită pe locul unui castel

„Noi îi spunem cetatea lui Vlad Țepeș, dar se presupune că Vlad Țepeș ar fi construit-o unde ar fi fost inițial, în secolul al XIII-lea un castel. Domnitorul în 1457 ca să pedepsească boierii târgovișteni care-i purtau pică și vroiau să-l detroneze i-a surprins de Paște, la Târgoviște, și a pornit spre zona aceasta. A ajuns jos, la foaia râului și de acolo, spune legenda, că Țepeș le-ar fi arătat ruinele.

Legenda spune că cetatea a fost ridicată în săptămâna dinte Paște și Duminica Tomii

Și le-ar fi spus: vedeți voi acolo, un cuib de vulturi? De azi până la Duminica Tomii vreau să răsară o cetate să-i stea soarele pe creștet.

Cum cu Vlad Țepeș nu era de glumit, boierii au lucrat pe rupte ca în doar șapte zile cât e de la Paște la Duminica Tomii, să fie gătată”, a declarat profesorul de istorie Cezar Bădescu într-un documentar pe Youtube. Așa s-a născut cetatea Poenari, locul dorit de Vlad Țepeș să-i fie adăpost la vreme de restriște.

Un fierar l-a învățat pe Vlad Țepeș să potcovească caii cu potcoavele întoarse

Tot legenda spune că atunci când Mahomed a venit și a înconjurat cetatea cu gândul de a-l prinde pe domnitor, Țepeș și-a trimis un om în satul Arefu și acolo a găsit câțiva bătrâni pe care i-a adus la cetate. Vlad Țepeș le-a cerut să-i învețe poteci ascunse să poată ajunge spre Ardeal să ceară ajutor de la Matei Corvin.

Printre aceștia s-a aflat și un fierar, care i-a recomandat să potcovească caii cu potcoavele întoarse. „Mulţi ani s-a susţinut că a făcut parte din Ţara Loviştei aparţinând lui Conrad de Tălmaciu, pe baza unui document aparţinând Coroanei Maghiare. Astăzi, acest document este considerat un fals”, a declarat directorul Muzeului Curtea de Argeş.

Soția domnitorului s-a aruncat de pe zidul cetății ca să nu fie capturată

Tot de cetatea Poenari se leagă și decesul tragic al soției lui Vlad Țepeș, care și-a găsit sfârșitul aruncându-se de pe zidul cetății pentru a nu fi capturată de turci.

„În 1462, în timpul luptelor lui Vlad Ţepeş cu Mehmet Il Fatih, o ceată otomană se strecoară pe Valea Argeşului şi înconjoară cetatea. Tradiţia păstrată până azi ne spune că soţia lui Vlad Ţepeş se aruncă de pe zidul cetăţii pentru a nu fi capturată. Văzând aceasta, otomanii se retrag”, a mai spus directorul Muzeului Curtea de Argeș.

Pe de altă parte, la cetatea Poenari și-a găsit loc de refugiu soția lui Mihai Viteazul, alături de copiii săi, Nicolae Pătrașcu și domnița Florica, în timpul luptei de la Călugăreni. Și tot aici și-a tras sufletul și Radu de la Afumați „ducând lupte cu otomanii şi Craioveştii pentru impunerea pe tron”.

Drept răsplată, „Vlad Ţepeş Drăculea dă un act de danie cu nouă munţi pentru fiii Hăreşoaiei, scris pe piele de iepure”

După ce Memet al II-lea Il Fatih a fost alungat, a fost trădat și Vlad Țepeș de către boierii care au trecut de partea lui Radu cel Frumos. Iar domnitorul este obligat să se retragă în cetatea Poienari.

“Rămas fără provizii, Vlad şi însoţitorii săi se retrag printr-un tunel secret (tradiţia locului spune că ieşirea din el era în locul la „Pimniţi”)  şi o întâlneşte, pe dealul Tămaşului, pe Hăreşoaia. Fiii acesteia leagă picioarele cailor lui Vlad şi ale însoţitorilor, apoi bat potcoavele invers.

Drept răsplată, Vlad Ţepeş Drăculea dă un act de danie cu nouă munţi pentru fiii Hăreşoaiei, scris pe piele de iepure”, susține specialistul. Din nefericire, o treime din cetate se va prăbuși din cauza unui cutremur puternic.

Prima dată, cetatea Poenari a fost menționată într-un document emis de regele Ludovic al V-lea. Acesta le cerea sibienilor să repare zidurile cetății pentru a fi folosită ca punct de rezistență împotriva otomanilor.