Povestea peșterii cu „ochii lui Dumnezeu” din Bulgaria. S-a format acum 66 milioane de ani

Situată în regiunea karstică Iskar-Panega, la doar doi kilometri de satul Karlukovo, Prohodna, peștera „cu ochii lui Dumnezeu” nu este doar o minune a naturii, ci un loc unde geologia se împletește cu misterul și atrage mii de turiști anul.

Cum a luat naștere peștera „cu ochii lui Dumnezeu”

Prohodna, al cărei nume se traduce prin „peștera de trecere” datorită celor două intrări opuse, care creează iluzia unui tunel natural, s-a format în perioada Cuaternară, acum între 66-68 de milioane de ani, prin eroziunea apelor subterane în rocile calcaroase ale regiunii.

Cu o lungime de 262 de metri, aceasta deține recordul celei mai lungi galerii de peșteri din Bulgaria, fiind un exemplu clasic de carst, un peisaj modelat de dizolvarea calcarului sub influența ploilor și râurilor.

Intrarea mică măsoară aproximativ 35 metri înălțime, iar cea mare, cea mai lată arcadă de peșteră din țară, ajunge la 45 de metri lățime și este un magnet pentru aventurieri.

Bulgarii cred că peșterile sunt „ochi” ai pământului

Dar ceea ce face din Prohodna o minune a naturii sunt „ochii lui Dumnezeu”, două găuri ovale, de mărime egală, săpate în tavanul camerei centrale prin eroziunea ploilor de-a lungul mileniilor. Acestea lasă lumina zilei să pătrundă în adâncuri, iar când plouă, picăturile care se scurg par lacrimi divine.

Declarată monument natural în 1962, peștera face parte din Parcul Geologic Iskar-Panega, un ecosistem karstic vast, comparabil cu cele din Slovenia sau Croația, cu o biodiversitate unică.

Denumirea de „ochii lui Dumnezeu” nu reprezintă doar o metaforă poetică, ci un simbol adânc înrădăcinat în folclorul bulgar, unde peșterile sunt văzute ca „ochi ai pământului” care veghează asupra muritorilor. Legendele locale vorbesc și despre un preot care, în secole trecute, s-ar fi rugat sub acești „ochi” pentru izbăvire de invazii otomane.

Peștera, locuința strămoșilor

Prohodna este totodată și un martor tăcut al istoriei umane. În urma săpăturilor arheologice oamenii de știință au descoperit urme din perioada neolitică și calcolitică, datând de acum mii de ani, sugerând că peștera ar fi servit drept sanctuar sau adăpost pentru comunități preistorice.

Uneltele de piatră, ceramică rudimentară și oasele de animale găsite au fost folosite posibil pentru cultul apelor sau al fertilității, comun în culturile paleolitice din Balcani.

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!

Victoria Ioan

Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.