Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, cunoscută și sub numele de Dacia Romană e bine conservată și merită vizitată pentru a oferi o perspectivă asupra organizării și structurii unei capitale de provincie romană din secolele II - III. Vizitatorii descoperă ruinele vechii capitale, inclusiv forul, amfiteatrul, templele, băile publice și alte clădiri importante, care reflectă viața urbană și civilizația romană din Dacia Romană. Șansa unei incursiuni în trecutul fascinant al Daciei aflate sub stăpânirea romană este o experiență captivantă, nu doar pentru cei pasionați de istorie și arheologie.
Pentru arheologi, locul continuă să ofere surprize. În ultimii ani, experții caută să dezlege misterul „Clădirii X” de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cel mai mare edificiu de cult cu o singură navă (încăpere) descoperit în fosta capitală romană. Primele detalii despre această construcție nou descoperită au devenit publice în urmă cu exact un an.
Campania de cercetare arheologică din fosta capitală a Daciei Romane, a scos la lumină un edificiu impozant, cum nu s-a mai văzut. Acesta are o suprafață de 256 metri pătrați, fiind vorba de o singură încăpere, un pătrat cu laturile de 16 metri. Pentru a vă putea face o imagine, gândiți-vă la încăperea principală a unei catedrale.
Templul dedicat împăratului Antoninus Pius şi soţiei sale, Faustina era placat întegral cu marmură (Replica HD)
Potrivit dr. Ovidiu Ţentea, de la Muzeul Național de Istorie al României și președintele Comisiei Naționale de Arheologie, rămășițele construcției descoperite anul trecut aparțin unui edificiu de cult. Practic, vorbim de un templu cu o amprentă la sol impresionant de mare (peste 250 mp), cel mai mare pe care îl cunoaștem de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Expertul susține că templul i-a fost dedicat probabil unui împărat, Antoninus Pius. „Avem o dovadă indirectă după inscripția pe care o avem în Basilica forului nou, care datează din anul 153”, explica dr. Ovidiu Ţentea pentru ReplicaHD.ro.
Misterioasa „Clădire X” de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Săpăturile arheologice în zona în care a fost descoperit noul templul numit acum de arheologi „Clădirea X” și căruia încearcă să îi dezlege misterul, au început în anul 2019. S-a intervenit atunci pe altă secțiune, la Templul zeilor palmireni.
Potrivit dr. Ovidiu Ţentea e vorba de un templu cu o amprentă la sol impresionant de mare (peste 250 mp), cel mai mare pe care îl cunoaștem de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (Replica HD)
La templul nou descoperit se vede intrarea mărginită de două baze de statui, probabil a împăratului şi a împărătesei, care trebuie să fi fost turnate în bronz. Există şi o substrucție de podea. Totul era acoperit cu marmură, de la trepte la coloane și pereți. În principal, romanii îşi aduceau marmura din Cariera de la Bucova, o piatră nobilă de culoare gri-albăstruie, dar foloseau şi marmură policromă, mai scumpă, din cariere aflate pe teritoriul de azi al Turciei.
Cercetătorii mai spun că, date fiind dimensiunile impresionante, această construcție este cel mai mare edificiu de cult cu o singură navă (încăpere) descoperit în fosta capitală romană.
Templu dedicat împăratului și Divei Faustina, soția zeificată
Împăratul Antoninus Pius, care a condus Imperiul Roman între anii 138 – 161, este cel de-al treilea împărat din istoria orașului. Așezarea întemeiată de împăratul roman Traian s-a extins spre vest pe vremea împăratului Hadrian, pentru a ajunge la o suprafață de 30 de hectare în jurul anului 130. În oraș exista și un Capitoliu, închinat marilor zei, un templu cu coloane de peste opt metri (adică de înălțimea unui bloc cu trei etaje).
Cercetând inscripțiile descoperite printre ruine, arheologii cred că mărețul templu fusese dedicat împăratului Antoninus Pius şi soţiei sale, Faustina, care este de altfel şi prima împărăteasă cu o prezență permanentă în Forum Romanum.
Profesorul emerit Ioan Piso a relatat, conform sursei citate, că Faustina era o femeie frumoasă, cunoscută pentru munca sa de caritate şi foarte iubită de soțul ei. La moartea acesteia, în anul 141, împăratul Antoninus a cerut Senatului să o declare zeiţă şi a autorizat construirea unui templu în Forul Roman din Roma, în numele ei, templu unde slujeau preotese.
În Forumul de la Roma, există și azi un „geamăn” al „Clădirii X”, templul dedicat împăratului Antoninus Pius şi soţiei sale, Faustina, fiind încă în picioare (Viața în Roma)
Mai mult, în cinstea ei, s-au bătut și monede care purtau inscripția „Diva Faustina” (n.r. diva / divus erau apelative acordate celor care nu s-au născut zei dar au fost sanctificați). Dr. Ovidiu Ţentea susține că „Clădirea X” semăna foarte bine, după amplasare, structură şi datare, cu templul lui Antoninus şi al Faustinei din Forul de la Roma. Acesta se ține bine și azi, fiind conservat după ce a fost transformat în biserică catolică.
Ce se întâmpla în timpul romanilor la Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost cel mai important oraș din Dacia Romană, fiind prima colonie romană înființată și un punct central al vieții politice și culturale din regiune. Fondat imediat după războaiele daco-romane, orașul a fost inițial locuit de veteranii acestor conflicte, care dețineau statutul de cetățeni romani. Acest statut special, împreună cu vechimea orașului, a transformat Sarmizegetusa într-un simbol al începuturilor provinciei romane Dacia, menținându-și importanța pe toată perioada stăpânirii romane.
Orașul găzduia, de asemenea, sediul culturii imperiale, unde toate comunitățile Daciei trimiteau reprezentanți pentru a-și demonstra loialitatea față de împăratul Romei, subliniind astfel rolul său administrativ și politic. Arheologii cred că o parte din clădirile antice ale orașului ar putea fi reconstituite parțial pe baza descoperirilor de la fața locului.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
