Secretul Fântânii Dragonilor din Constanța. Cea mai mare fântână arteziană în stil Art Deco din Europa zace de decenii în paragină

Cu o lungime de 41 de metri și o lățime de 17 metri, Fântâna Dragonilor din Constanța, o construcție monumentală, ridicată în 1953 din peste 10.000 de blocuri de piatră cioplită manual, ascunde un secret sfâșietor. La fundația sa, deținuții politici au îngropat în taină o sticlă cu petice de hârtie.

Memorial al suferinței și rezistenței din închisorile comuniste

Sticla ce conține rugăciuni și însemnări personale, este un gest de ultimă speranță în fața regimului opresiv. Dezvăluit acum 20 de ani în revista „Memoria”, acest detaliu transformă fântâna dintr-o ruină uitată într-un memorial al suferinței și rezistenței din închisorile comuniste.

Proiectul a fost inspirat din modele sovietice

Povestea Fântânii Dragonilor începe în 1953, un an marcat de abandonul primelor lucrări la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde mii de deținuți politici munceau în condiții inumane.

Aproximativ 500 dintre ei, transferați de la șantierul penitenciar, au fost trimiși la Constanța pentru a construi un nou complex sportiv pe Strada Primăverii nr. 2.

Sub supraveghere strictă, deținuții, formați din intelectuali, arhitecți, profesori și artiști au ridicat Stadionul Farul și fântâna adiacentă, inaugurată în 1954 ca parte a „Parcului de cultură și sport al orașului Constanța”.

Proiectul, inspirat din modele sovietice, dar adaptat cu elemente de mitologie chineză, dragoni sculptați și o cupă centrală susținută de creaturi mitice, a fost executat de forțe de muncă silite, fără a menționa vreodată contribuția victimelor regimului.

Au devenit cioplitori în piatră fără voia lor

Coordonatorul șantierului a fost arhitectul Ioan Pușchilă, un absolvent al Facultății de Arhitectură din București, condamnat pentru suspiciuni de activitate legionară.

Alături de el au lucrat nume de elită ale culturii românești, transformați forțat în cioplitori de piatră, printre care arhitecții George Matei Cantacuzino, Sorin Obreja, Virgil Antonescu, Gheorghe Atanasiu, Constantin Joja și Ion Căpșuneanu.

„Au trudit oameni care în libertate aveau cu totul alte ocupații, dar care fără voia lor au devenit cioplitori în piatră”, a consemnat Mirel-Marin Stănescu, fost deținut politic constănțean, în revista „Memoria” nr. 1/2004.

Simbol al evadării din Infern

Secretul fântânii, mărturisit de Stănescu în eseul „Ziua națională a României și simbolurile ei”, provine de la colegul său de detenție, Alexandru Salcă, un brașovean care a executat 14 ani în închisori și lagăre comuniste.

„Și colegul meu de detenție Alexandru Salcă, din Brașov, a lucrat la Complexul stadion și m-a rugat să transmit constănțenilor că la fundația Fântânii Dragonilor au îngropat în taină și cu mari riscuri o sticlă.

În aceasta se află câteva petice de hârtie, pe care au scris rugăciuni și însemnări”, notează Stănescu. Aceste bilețele, ascunse cu prețul vieții, reprezentau o ultimă mărturie a existenței lor, un strigăt mut de speranță pentru cei care își pierduseră credința în supraviețuire.

„Cel mai probabil, mulți dintre tinerii deținuți își pierduseră speranța de a mai scăpa cu viață din temnițele comuniste. În acest context, biletele ascunse și îngropate de aceștia capătă o semnificație deosebită, fiind printre ultimele posibile dovezi ale existenței lor, și totodată un simbol al evadării din Infern”, subliniază autorul.

Memorial al victimelor comunismului de la Canalul Dunăre-Marea Neagră

Astăzi, Fântâna Dragonilor este o ruină. Dragonii sunt mâzgăliți cu graffiti, bazinele în care odată curgea apa în cascadă sunt pline de gunoaie.

Abandonată, Fântâna Dragonilor a fost vandalizată și transformată ocazional în adăpost pentru oamenii străzii. În 2022, a existat un proiect de demolare, iar în august anul acesta au început demersuri pentru clasare ca monument istoric.

Direcția Județeană pentru Cultură Constanța a notificat Primăria să transmită documente pentru finalizarea procedurii, subliniind valoarea sa istorică: „Un memorial al victimelor comunismului de la Canalul Dunăre-Marea Neagră”.

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!