Simona Ionescu / Redactor Șef

Templul alb din Thailanda a fost construit ca dar pentru Buddha. Aspectul său ireal îl face unic în lume

Templul alb din Thailanda a fost construit ca dar pentru Buddha. Aspectul său ireal îl face unic în lume
În inima provinciei Chiang Rai din Thailanda, la doar câțiva kilometri de orașul cu același nume, un templu cum nu se mai găsește în lumea întreagă sfidează convențiile arhitecturii sacre: Wat Rong Khun, cunoscut în lume drept Templul Alb.

Templul Alb din Thailanda nu este un loc de rugăciune tradițional, ci o fuziune fascinantă între arta contemporană și învățăturile budiste, creată de un artist thailandez care a dedicat o viață întreagă acestui vis.

Un sanctuar care seamănă cu o „navă cerească”, acoperit în bucăți de sticlă ce reflectă soarele. Templul Alb din Thailanda este o invitație la reflecție și atrage anual sute de mii de vizitatori din întreaga lume.

Templul Alb a fost ridicat pe ruinele unui vechi templu budist

Povestea Templului Alb începe în anii ’90, când Wat Rong Khun, un vechi templu budist din satul Rong Khun zăcea în ruină, victimă a timpului și a lipsei de fonduri pentru restaurare.

Chalermchai Kositpipat, un artist thailandez născut în 1955 în același sat, absolvent al Universității Silpakorn cu o diplomă în artă thailandeză, care și-a construit o carieră de succes ca pictor și designer a decis să reconstruiască templul de la zero, finanțând proiectul din buzunarul propriu.

„Am vrut să creez ceva care să dureze veșnic, un dar pentru Buddha și pentru orașul meu natal”, a mărturisit acesta într-un interviu din 2011, subliniind că Templul Alb este o operă de artă vie, dedicată regelui Bhumibol Adulyadej și promovării învățăturilor budiste.

„Maestrul alb” a investit până acum 1,2 milioane de dolari

Wat Rong Khun, Templul alb din Thailanda, o minune arhitecturală. Un dar pentru Buddha, o călătorie către descoperirea de sine
Templul Alb din Thailanda, o fuziune fascinantă între arta contemporană și învățăturile budiste

Construcția a început în 1997, iar templul a fost deschis publicului în același an, deși lucrările continuă și astăzi. Kositpipat, supranumit „maestrul alb”, a investit peste 40 de milioane de baht thailandezi (aproximativ 1,2 milioane de dolari) din averea sa, refuzând donații pentru a păstra controlul artistic total.

Rezultatul este un complex de peste 9 structuri, inclusiv sala principală (Ubosot), o galerie de artă, un muzeu și un crematoriu aurit, toate integrate într-un parc de 3,5 hectare.

Templul se remarcă și prin fresce interioare care critică consumerism-ul occidental, de la Superman la Mickey Mouse, pictați ca demoni moderni, și poduri ce simbolizează trecerea de la dorințe lumești la iluminare.

Când privești la sticlă, vezi propriul chip

De ce a dorit constructorul ca templul să fie alb? Această culoare reprezintă Dharma lui Buddha, adică învățăturile sale pure, în timp ce oglinzile simbolizează „înțelepciunea iluminată”, reflectând lumina interioară a fiecărui vizitator.

„Când privești la sticlă, vezi propriul chip, Buddha este în tine”, a explicat Kositpipat. Interiorul, accesibil doar budiștilor practicanți, găzduiește un Buddha aurit, înconjurat de picturi care explorează ciclul samsarei, respectiv renașterea prin suferință, cu accente suprarealiste, de la arme nucleare la schelete umane.

Templul Alb nu este lipsit de încercări

Pe 5 mai 2014, un cutremur de 6,3 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Mae Lao, a zguduit Chiang Rai, distrugând parțial structura principală. Kositpipat a anunțat inițial demolarea, dar, după expertize care au confirmat rezistența arhitecturală, a decis restaurarea, dedicându-și restul vieții proiectului.

Astăzi, complexul include și Wat Rong Suea Ten („Templul Tigrului Dansator”), un templu albastru proiectat de un discipol al său. „Vreau ca el să trăiască după mine, învățând generațiile despre echilibru între artă și spiritualitate”, este dorința creatorului Templului Alb.

Sursă foto: thishumantribe.com

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *