Judecătorii și procurorii, loviți la pensii. Totul despre noua lege a magistraților, votată în Parlament

În 2 august, actul normativ, adoptat anterior de Parlament, a fost trimis spre reexaminare în forul legislativ. După ce Curtea Constituţională a decis că unele articole sunt neconstituţionale.

Proiectul de lege fusese adoptat de Senat in 11 octombrie 2023. Legea va fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, dacă în termen de două zile nu va fi atacată din nou la Curtea Constituţională.

La Camera Deputaților nu a fost acceptat niciunul dintre amendamentele opoziției, PSD și PNL susținând că adoptarea lor ar fi făcut legea neconstituțională. De cealaltă parte, USR afirmă că noua lege este sfidătoare, AUR consideră că este inacceptabilă, iar UDMR condamnă nerespectarea principiului contributivității.

Deocamdată, magistrații se vor pensiona tot la 47 de ani și 4 luni

Potrivit legii adoptată de Camera Deputaților ca for decizional, magistrații se pot retrage din activitate la împlinirea vârstei de 60 de ani, cu o pensie de serviciu care reprezintă 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor avute în ultimii 4 ani înainte de pensionare. Dar nu prea curând, după cum se prevede în noua lege.

Legea stabilește că din 2024 se pot pensiona judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la CCR, precum și personalul de specialitate juridică, dacă au o vechime în funcție de 25 de ani și cel puțin vârsta de 47 de ani și patru luni. Vârsta de pensionare va crește apoi anual cu câte patru luni, până când magistrații vor împlini 60 de ani.

De asemenea, pensiile de serviciu nu vor fi mai mari decât venitul net din ultima lună de activitate, iar pragul de impozitare crește etapizat, de la 15% până la 20%.

Alte condiţii la pensiile de serviciu

Noul proiect de lege, completat cu amendamentele trimise de Guvern, prevede și urmatoarele:

*Se întroduce o eşalonare nouă a perioadei de cel mult cinci ani în alte profesii juridice care să fie luată în calcul la vechimea de 25 de ani necesară pentru ca judecătorii şi procurorii să se poată pensiona. Practic, vechimea de cinci ani se va lua în calcul în perioada 2024-2031. Apoi ea urmează să scadă treptat, astfel încât în 2061 să nu fie valorificată decât vechimea de 25 de ani efectiv în magistratură.

*Pensiile judecătorilor şi procurorilor vor fi supraimpozitate cu 15% sau 20%. Se va face în functie de valoarea părţii necontributive din pensia de serviciu.

Cine plătește aceste pensii speciale și care sunt în acest moment cele mai mari pensii

Pensiile magistraților sunt plătite din două bugete diferite, după cum arată Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). „Menționăm că plata pensiilor de serviciu se suportă atât din Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), cât și din Bugetul de stat (BS), astfel: pentru partea din pensie aferentă sistemului contributiv (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din Bugetul asigurărilor sociale de stat, iar diferența dintre pensia de serviciu (stabilită în conformitate cu legea specială) și pensia aferentă din sistemul public de pensii se realizează din Bugetul de stat”.

Cea mai mare pensie specială plătită în România este de 58.191 de lei. A doua pensie, ca venit brut, este de 56.875 de lei, în timp ce a treia are o valoare de 56.447 de lei. Ele sunt încasate de foști judecători sau procurori, conform datelor CNPP.