Jurnalistul Sorin Ovidiu Bălan a scris în Evenimentul zilei articolul „ MISA s-a „agățat” de Ambasada Indiei în România. Susține că luptă împotriva COVID”, publicat în data de 28 ianuarie 2021.
După apariția articolului, MISA a solicitat instanței de judecată ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate caracterul ilicit al afirmaţiilor făcute de pârât referitoare la reclamantă în ciuda faptului că textul conținea și negarea Ambasadei India că ar avea vreo legătură cu Mișcarea. Judecărorilor li se cerea să hotărască:
- obligarea pârâtului la plata sumei de 5.000 (cinci mii) euro, cu titlu de despăgubiri morale, reprezentând echivalentul prejudiciului care a fost cauzat reclamantei
- obligarea pârâtului ca să publice pe cheltuiala lui, în condiţii similare articolului defăimător din 28.01.2021, hotărârea ce se va pronunţa.
- obligarea la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat şi taxa de timbru.
În motivarea cererii, consemnată de rejust.ro, reclamanta M.I.S.A. a arătat că pârâtul Sorin Ovidiu Bălan a făcut cu rea-credinţă mai multe afirmaţii defăimătoare şi neadevărate care au lezat imaginea reclamantei Asociaţia M.I.S.A. precum: „pe lângă profesionişti de renume mondial apar tot felul de vraci şi şamani care susţin că deţin leacul miraculos împotriva acestei boli” (COVID) ……” ei bine, pe lângă ei au apărut şi „ specialişti” deţinători ai unor remedii miraculoase , care nu au nimic de-a face cu ştiinţa. Iar şmecheria pentru a fi băgaţi în seamă, este să fie asociaţi cu acesti specialişti”…….” Pentru a se lipi totuşi de India, ţară care este în prima linie în bătălia cu pandemia, fiind chiar producătoare de vaccinuri, şmecherii MISA au folosit o metodă mult mai insidioasă. S-au îmbrăcat în halate albe, de specialişti, şi participă pe la tot felul de simpozioane şi conferinţe pe teme medicale. De regulă medicină neconvenţională”.
Judecătorul de la Tribunalul București a constatat că articolul de presă ce face obiectul analizei a tratat un subiect de interes public indiscutabil, iar scopul demersului jurnalistic nu a fost unul de a manipula opinia publică în sensul discreditării reclamantei, ci de a informa publicul cu privire la o chestiune de actualitate, pe tema prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19. Pentru aceste considerente, tribunalul reţine că jurnalistul nu a săvârşit o faptă ilicită, articolul de presă incriminat, prin raportare la conţinutul său, intră în sfera de protecţie a art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi se înscrie în exerciţiul normal al dreptului la liberă exprimare deoarece informaţiile prezentate de pârât reprezintă abordarea jurnalistică a unei teme de interes general şi, în transmiterea cărora, pârâtul a avut o suficienta bază factuală. Din aceste motive, instanța nu a mai trecut la analiza existenţei celorlalte condiţii ale răspunderii civile delictuale şi a respins, în decembrie 2021, cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Soluția a nemulțumit Asociația M.I.S.A., care a formulat apel. Procesul a ajuns astfel pe rolul Curții de Apel București care, săptămâna trecută, a pronunțat următoarea soluție:
- Solutia pe scurt: Respinge apelul ca nefondat. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. în caz de declarare, recursul se depune la Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă. Pronunțarea deciziei se face prin punerea soluției la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, azi, 10.02.2023.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook