21 noiembrie, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Cine mănâncă din „Colacul Vovideniei” își găsește jumătatea
În tradiţia populară, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este cunoscută şi sub denumirea de Sărbătoarea Luminii.
Se crede că această sărbătoare ar fi existat înainte de secolul al VI-lea, fiind menționată chiar din secolul al IV-lea de Sfântul Grigorie de Nyssa. Momentul, plin de tradiții, simbolizează aducerea Maicii Domnului la temple de către părinții săi.
Intrarea Maicii Domnului în Biserică, una dintre cele mai vechi sărbători creștine închinate Fecioarei Maria, este considerată și „poarta iernii”, momentul în care se deschide cerul și se poate „vedea” viitorul și norocul.
În noaptea de 20 spre 21 noiembrie, în satele din Valea Izei și Valea Cosăului, oamenii aprind focuri mari în curți sau pe dealuri, în credința că „Maica Domnului trece pe cer și se uită la focurile curate”.
Cine are focul aprins și lemnele ard fără fum are casă binecuvântată tot anul. Fetele nemăritate sar peste foc de trei ori ca să-și „vadă” ursitul în reflexia flăcărilor.
În partea Bucovinei și în nordul Moldovei, gospodine pregătesc un colac mare, rotund, cu o gaură în mijloc, numit „poarta cerului”. Gazda îl binecuvântează la biserică, apoi îl taie în bucăți și le împarte vecinilor și săracilor, păstrând restul până la Sfântul Andrei.
Se crede că cine mănâncă din acest colac numit și Colacul Vovideniei, în noaptea de Ajun al Sfântului Andrei „își vede în vis viitorul soț/soție”.

În zona Sucevei și a Neamțului, la slujbă, fiecare credincios aduce o lumânare groasă, albă sau galbenă, pe care o aprinde și o lasă să ardă până la capăt în biserică.
Preoții spun că „lumânarea arde păcatele și deschide cerul”. Dacă lumânarea se stinge singură înainte de sfârșitul slujbei, e semn de mare încercare în anul următor.
Deși 21 noiembrie cade în Postul Crăciunului, Biserica face dezlegare la pește în cinstea Maicii Domnului, acest aliment fiind considerat simbolul curățeniei. În satele din Delta Dunării și din Dobrogea, se mănâncă obligatoriu pește proaspăt, crap, șalău sau scrumbie.
Femeile nu spală și nu torc în această zi, ca să nu le „orbească Maica Domnului cu spuma”.
În câteva sate din Bistrița Năsăud s-a păstrat obiceiul ca fetele nemăritate să ia o oglindă nouă, să o ducă la fântâna din sat în noaptea de 20 spre 21 și să privească în apă.
Se spune că „Maica Domnului deschide cerul și fata vede chipul viitorului soț în oglindă”. În alte părți ale țării, se face o masă specială pentru sufletele celor trecuți în neființă, cu colivă, colaci și vin.
Se crede că în ziua de Ovidenie „se deschid porțile cerului și morții vin să se roage împreună cu Maica Domnului”.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook