Liviu Dragnea, amintiri fabuloase din copilărie. Cum a ajuns la 5 ani în clasa I

„Sunt un copil născut și crescut la sat. Pentru mine a fost foarte bine. Cei care am crescut la sat, câteva generații, am fost altfel. Nu puteai să mergi prin sat și să nu dai Bună ziua. Dacă erau băieți mai mari ca tine nu puteai să le întorci vorba, trebuia să îi asculți. Era valabil și pentru tineri față de adulți și pentru adulți față de bătrâni”, și-a amintit Liviu Dragnea în podcastul amintit.

Născut și crescut, primii 10 ani din viață, în comuna Gratia, Liviu Dragnea și-a amintit viața în casa parohială de chirpici în care a locuit familia sa. Aceasta era legată de școala comunală, astfel că micul Liviu apărea uneori, spontan, în joaca sa zilnică, în sălile de clasă. Așa a ajuns să fie înscris la școală, în clasa I mult mai devreme decât alți copii, la vârsta de cinci ani.

„Treceam în izmănuțe prin sălile de clasă care erau tot acolo. Am fost singurul care am mers la școală la 5 ani și 11 luni. Nu mai puteau să mă țină în casă. A zis directorul: Dați-l aici, să înceapă școala”, a povestit politicianul.

Liviu Dragnea a avut sabie, arc și capă

Copilul Liviu Dragnea era pregătit de mic să lupte cu balaurii și oamenii răi. Își făcuse o capă de super erou dintr-o năframă a mamei sale,  iar pe un vecin l-a rugat să-i facă o sabie. „Îmi făceam foarte multe filme-n cap. „Un prieten al tatălui nu a scăpat de mine până nu mi-a făcut o sabie din lemn, pe jumătate l-am pus să mi-o vopsească în roșu, pentru că mă luptasem cu dușmanii și balaurul din basme.

Aveam un batic al mamei pe care-l legasem ca o capă. Alergam găinile, dădeam în pomi. Apoi mi-am făcut un arc din lemn de corn și mi-am meșterit niște săgeți din paie puțin mai groase și le puneam câte o pană smulsă de la găini. Și mă gândeam că poate să vină vremea că eu trebuie să mă bat cu oamenii răi, cu balaurii”, a mai povestit acesta în același podcast.

Prima afacere a fost un troc pentru o praștie

Din aceeași perioadă își amintește că datează prima sa afacere. A fost un troc. A dat ouă de Paști pentru cauciuc de praștie. „Am dat 10 ouă roșii pe o bucățică de cauciuc roșu, dintr-o roată de mașină. Era cel mai bun pentru praștie. Numai un șmecher avea. Sigur, mi-am făcut o praștie foarte bună. Mergeam în zăvoi și trăgeam după păsări cu ea”, a mai amintit.

Tatăl lui Liviu Dragnea a fost milițian, iar mama sa era casnică. Însă lucra pentru a suplimenta veniturile familiei. „Mama ținea casa și ca să îl poată ține pe fratele meu la liceu la București, cosea perdele – cosea flori de diverse culori pe ele și le vindea. Nu aveai voie. Ne mai reclamau, dar cum, necum, nu neapărat lua bani dar mai primea făină, zahăr, ce mai aveam nevoie”, a mai amintit politicianul.

Lacrimi după fratele pierdut

Amintirea familiei i-a adus lacrimi în ochi lui Liviu Dragnea. În 10 ani și-a pierdut și părinții, și fratele. Acesta era mai mare cu șapte ani și a murit de cancer. „A murit de cancer la plămâni. S-a stins în 7 luni. Am fost cu el unde a vrut. El a zis că vrea în Turcia, acolo am fost. Și când ne-am întors, ne-am întors eu sus și el în cală…”, a povestit acesta.

Sursa foto: Capturi video YouTube