Locurile de vacanţă, în comunism. Unde mergeau în concediu părinții noștri

Locurile de vacanţă, în comunism. Unde mergeau în concediu părinții noștri
În anii ʼ70, părinții și bunicii noștri nici nu se gândeau la palmieri și safari. În anii comunsmului, marile complexuri hoteliere construite pentru oamenii muncii erau locurile preferate pentru concediu. Unde mergeau în concediu părinții noștri.

În comunism, nimeni nu plănuia vacanțe în străinătate. Cei mai mulţi dintre români au fost nevoiţi în deceniile de comunism să îşi petreacă vacanţele şi concediile în ţară, dar oferta staţiunilor turistice era mulţumitoare.

Băile termale, muntele şi litoralul deveneau supraglomerate în fiecare vară. Printre staţiunile din România faimoase pentru băile termale şi supraglomerate în deceniile trecute se mai aflau Călimăneşti – Căciulata, Băile Felix, Băile Tuşnad, Slănic Moldova, Băile Govora, Borsec, Geoagiu Băi, Amara, Delta Dunării şi Techirghiol. Copiii mergeau în tabere la Năvodari, Bușteni, în Bucovina.

Staţiunile de vis ale părinţilor noştri

Nenumărate fotografii şi „vederi” oferă detalii despre concediile românilor din acele vremuri. Iată câteva dintre cele mai faimoase staţiuni, așa cum arătau acestea în comunism.

Mamaia

Din anii ’80, Mamaia a devenit un loc de vacanţe căutat de turiştii români

Mamaia era un sătuc dobrogean de pe ţărmul Mării Negre, locuit în trecut de pescari greci şi lipoveni, de păstori români şi de tătari. A fost transformată în primele decenii de comunism într-o staţiune supraaglomerată pe timp de vară, cu hoteluri de tip bloc impresionante prin volumul şi înălţimea lor. Plaja largă, nisip fin, multă verdeața. Satul de vacanță a fost o atrcție încă de la început.

Din anii ’80, Mamaia a devenit un loc de vacanţe căutat de turiştii români şi din celelalte ţări socialiste, dar şi de un număr tot mai mare de occidentali.

Costineşti

Satul de vacanţă al tinerilor Staţiunea Costineşti, de pe litoralul Mării Negre, s-a dezvoltat rapid începând din anii ’60, datorită numărului tot mai mare de tineri veniţi să îşi petreacă vacanţele aici.

Staţiunea Costineşti a fost gândit ca satul de vacanţă al tinerilor, de pe litoralul Mării Negre. S-a dezvoltat rapid începând din anii ’60

Atunci a fost dat în folosinţă Complexul Sanatorial, au fost construite vilele de tip bungalou în campingul de 1.000 de locuri şi numeroase căsuţe de vacanţă. În anii ’70 a urmat construcţia teatrului de vară, a clubului central, a Hotelului Forum şi a mai multor vile, iar satul de vacanţă putea găzdui peste 60.000 de turişti.

Băile Herculane

Staţiunea balneară Băile Herculane este considerată cea mai veche staţiune balneară de pe teritoriul României.

Băile Herculane este considerată cea mai veche staţiune balneară de pe teritoriul României

A fost fondată la începutul secolului al II-lea, în vremea împăratului Traian. A fost cunoscută pentru izvoarele sale termale sulfuroase, iodate, bromurate şi termominerale, indicate pentru tratarea unor boli de piele, boli ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, afecţiuni ginecologice şi altele. Băile Herculane s-au dezvoltat ca staţiune în secolul al XIX-lea, vremuri de când păstrează cele mai frumoase clădiri – monument. Din anii ’70, când zona aflată pe Valea Cernei, la 15 kilometri de Dunăre, a devenit un loc dedicat turismului de masă au fost construite marile complexuri hoteliere: Afrodita, Diana, Hercules, Roman, Minerva şi Grota Haiducilor. A fost lăsată în paragină, iar acum se fac eforturi pntru a fi reabilitat.

Sovata

Staţiunea Sovata şi izvoarele sale miraculoase Sovata a fost cunoscută ca loc de tratament încă de la sfârşitul secolului al XVI-lea, iar lacurile sale sărate au intrat în circuitul turistic la sfârşitul secolului al XIX-lea, când Sovata a fost atestată ca staţiune balneară.

Izvoarele miraculoase de la Sovata au fost cunoscute ca loc de tratament de la sfârşitul secolului al XVI-lea

Staţiunea este considerată unică în Europa, datorită lacului salin Ursu, renumit prin efectele balneoclimaterice, dar şi pentru celelalte lacuri saline şi izvoare termale, considerate benefice pentru tratarea a numeroase afecţiuni, mai ales a celor ginecologice. În anii ’70, staţiunea din judeţul Mureş oferea peste 4.000 de locuri de cazare, dintre care 1.100 în hotelurile Sovata,  Aluniş, Făget şi Brădet, iar restul în vile şi popasuri turistice, iar numărul anual al vizitatorilor ei depăşea 85.000 de oameni.