Lucruri mai puțin cunoscute despre Regele Mihai I
Românii l-au iubit pe Regele Mihai I Mihai, cuceriți de povestea sa de viață, de modestia și ținuta sa morală.
Regele Mihai a domnit în două rânduri, prima oară copil fiind, între 1927-1930, a doua oară între 1940-1947, fiind silit de comuniști să abdice la 30 decembrie 1947.
A fost un exemplu de demnitate, ținută morală, dar și de modestie, iar cuvintele adresate în 2011 în fața Parlamentului României, rămân un adevărat testament politic: „Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri”. A fost înmormântat în noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală din Curtea de Argeș, alături de iubita lui soție, Regina Ana și adorata lui mamă, Regina Elena.

Acum 3 ani, în 5 decembrie 2017 se stingea din viață, din cauza unui cancer la piele și a unei leucemii, la reședinta din Aubonne, Elveția, Regele Mihai, ultimul dintre cei patru regi ai României. A fost omul care a rezistat cât a fost omenește posibil presiunilor Moscovei, rămânând, la un moment dat, ultimul Rege din Europa de Est.
A avut o căsnicie excepțională, de 68 de ani, cu Ana de Bourbon-Parma și a fost tatăl a cinci fete. A trăit în exil aproape 45 de ani, dacă ne gândim că doar în 1992 i s-a permis să reintre în țară și abia în 1997 i-a fost redată cetățenia română.


Regele Mihai I rămâne o figură legendară în istoria României, cunoscut pentru demnitatea și modestia sa remarcabilă. Regele Mihai I a domnit în două perioade distincte, fiind un exemplu de virtute morală. Cei mai mulți nu știu că Regele Mihai I a refuzat plăcerile puterii, preferând să servească țara cu integritate. Povestea sa inspiră generații de români care admiră sacrificiul și noblețea unui adevărat lider. Cum au ratat liberalii să-l facă pe Regele Mihai președinte.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook