Simona Ionescu / Redactor Șef

Fantomele trăiesc ca la ele acasă la granița dintre două sate din România

Fantomele trăiesc ca la ele acasă la granița dintre două sate din România
Cine sunt fantomele, prima întrebare. Energii joase, care nu s-au desprins de pământ. Sau se spune că sunt oamenii care în timpul vieții au iubit lucrurile materiale, precum casa, ograda și chiar și persoanele dragi. Totodată, multe dintre umbrele care bântuie Pământul sunt și oamenii care au murit brusc în accidente, războiaie sau uciși în condiții care nu au fost elucidate. Nu pot pleca spre lumină singuri, au nevoie de ajutor, stau și îl așteaptă, chiar și o veșnicie.

Se mai spune că multe dintre umbrele care bântuie Pământul sunt și oamenii care au murit brusc în accidente, războaie sau uciși în condiții care nu au fost elucidate. Nu pot pleca spre lumină singuri, au nevoie de ajutor, stau și îl așteaptă, chiar și o veșnicie.

O statistică propagată din lumea paranormală arată că doar zece la sută dintre oamenii care se sting din viață pleacă în cerurile înalte. Multe suflete dintre cei 90 la sută sunt cunoscuți ca fiind fantome, pentru că rămân să bântuie Pământul, adică locul unde a trăit, terenul, familia, persoanele dragi, cunoscuți sau necunoscuți. Și aceasta deoarece totul depinde de vibrație și undele energetice cu care rezonează fiecare, ca frecvențele radio, mai exact.

La fel de importantă pentru a ține astfel de energii pe Pământ este telepatia, susțin specialiștii în paranormal. Un singur gând este de ajuns pentru a-i ține ancorați de terestru. Dar aceasta este altă poveste.

În funcție de mulți factori, care au ajutat la dezvoltarea spiritului în timpul vieții, sufletul poate ajunge în următoarele straturi celeste, mai sus de Pământ, dincolo de ceea ce numim în limbaj popular fantome. Aceasta deoarece fantomele sau strigoii sunt cele mai joase energii și rămân pe Pământ.

Ancorate puternic aici, fantomele refuză categoric să plece. Consideră locul unde stau pe veci ca fiind casa lor. Exact din acest motiv sperie și chiar fugăresc oamenii ce le ocupă teritoriul, proprietate veșnică.

La granița dintre două sate este casa lor și nu vor să plece cu niciun chip

Aceasta poate fi și explicația pentru ce se întâmplă și în satul Sârca, la graniță cu satul Luncani, undeva în inima Moldovei, între oraşele Iaşi şi Paşcani.

Fantomele sunt văzute la capătul unui iaz secat, unde, conform relatărilor oamenilor, apar stafii care-i urmăresc cale de trei kilometri până în satul următor, Goești.

Bătrânii care trăiesc aici numesc locul ca fiind blestemat. Ei povestesc că aici au fost îngropaţi fără împărtășanie şi lumânare mai mulţi soldaţi ucişi în 1917, în decursul primului Război Mondial. Astfel se explică de ce zeci de drumeţi spun că au văzut, odată cu căderea nopţii, siluete translucide, albe şi tăcute care pluteau alături de ei, întotdeuna pe partea dreaptă a drumului.

Bătrânii spun că soldații-fantome acum sunt prinşi între lumi, stafiile lor apărându-le în special oamenilor cu suflet bun şi copiilor care au sufletul pur. Despre aceste suflete rătăcite se spune că stau și aşteaptă ca pe dealul Luncanilor să se facă o slujbă de pomenire şi o sfinţire a locului. Iar dacă apar în fața oamenilor, cu siguranță că ele vor ceva.

Și mai există o legendă cu referire la intrarea în orașul Iași, dinspre Bacău, o regiune despre care se spune că ar fi fost linia frontului, tot în Primul Răboi Mondial. Unii șoferi aflați în trafic sau cei care au case construite aproape de locul acesta spun că văd, periodic, tancuri care merg pe șosea.

Putem vorbi despre elemente imaginative, halucinații, dacă ar fi mărturii sporadice, singulare, dar tot mai mulți oameni spun că au văzut unul și același lucru. Explicația paranormalilor susține că lumea nevăzută este la o palmă distanță de noi, nu o vedem toți pentru că nu suntem pe aceeași lungime de undă, iar frecvențele fiecărui om sunt diferite.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre