E stația de metrou unde coboară cei mai mulți studenți care se duc la Facultatea de Electronică și mii de oameni care lucrează în zonă. În pardoseala vișinie se pot vedea niște irizări albe, unele alungite, altele de formă rotundă. Sunt fosile prinse în marmura care a fost adusă din munții Apuseni. Au peste 80 de milioane de ani. Dar, au fost aduse la grămadă, pentru a decora stația de metrou, după cum a vrut Nicolae Ceaușescu.
Regina stațiilor de metrou din București. Nicolae Ceaușescu a făcut o greșeală
Stația de metrou Politehnica este considerată ”Regina stațiilor de metrou din întreaga lume”. Nicolae Ceaușescu a vrut ca toate stațiile de metrou să fie decorate doar cu roci ornamentale românești. Stația Politehnica se remarcă de departe, fiind cea mai interesantă din București și chiar și din întreaga lume.
Calcarul folosit la pavarea stației de metrou este extras din munții Gilău, din localitatea clujeană Săvădisla
„Cele mai multe dintre aceste fosile aparţin unui grup de organisme numit rudists. A trăit în medii marine de mică adâncime din perioada târzie a Jurasicului şi în perioada Cretacicului târziu. Munţii Apuseni au fost creaţi în această perioadă de timp. Pe măsură ce plăcile s-au ciocnit, muntele a crescut din marea care conţinea aceste vietăţi marine. De-a lungul a milioane de ani, exoscheletele şi corpurile lor au fost fosilizate în calcar”, a explicat profesor Mihai Popa, de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.
Vor să facă muzeu la metrou
Asemenea fosile există în majoritatea stațiilor de metrou din București, însă atât de vizibile sunt doar la Politehnică. Tot la Politehnica mai găsim și gastropode, corali, stromatolite și alge roșii. Majoritatea oamenilor de știință spun că valoarea acestor fosile este imensă. Ar trebui protejate de uzura pe care o presupune o stație de metrou prin care trec zilnic mii de oameni. Metrorex a anunțat mai demult că va încerca să pună în valoare aceste vestigii paleontologice, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Ambițiosul proiect de transformare a stației de metrou Politehnica în muzeu paleontologic este rezultatul a peste 20 de ani de cercetări coordonate de prof. univ. dr. Mihai Emilian Popa. Profesorul și studenții săi au lucrat împreună pentru a elucida misterul fosilelor din stația de metrou Politehnica. Rezultatele studiului stau la baza configurării proiectului unui muzeu, intitulat ,,Muzeul în trei minute”. La realizarea proiectului au mai participat Metrorex, Grey G2 România și Metroul SA, alături de ingineri și arhitecți.
În felul acesta, fosilele ar fi ideal expuse publicului, chiar pe pavajul stației. „Noi, ca specie, avem o istorie de numai aproximativ 300 de mii de ani, numărând spre 10.000 de generații. Rudiștii au dispărut aproape instantaneu în timp geologic. Așadar, cum este cazul rudiștilor, poți avea o evoluție extraordinară și un succes biologic fantastic, dar să dispari instantaneu. Acesta este tâlcul stației, că Homo sapiens ar putea dispărea la fel de repede ca rudiștii. Stația este un memento mori pentru noi”, a explicat profesorul Mihai Popa.
De când se studiază fosilele de la metrou
Întâmplător a început și geologul Mihai Popa cercetările în subteranul bucureștean. „Am descoperit stația în anul 1994, când am început să lucrez acolo. Eram student în anul al cincilea când am remarcat fosilele acestea și evident m-au atras, am început să le studiez. Veneam seară de seară și lucram. Prima lucrare despre stația de metrou am publicat-o în anul 2000”, a spus profesorul Mihai Popa.
Pasiunea sa a stat la baza creării proiectului pentru „Muzeul în trei minute”. Este gata de ceva timp, totul este pregătit, iar redecorarea propusă este spectaculoasă. Pe pereții stației pot fi afișate imagini de paleoartă, reconstituiri de paleomediu. Pe tavan, pot fi pictate reptile marine care înotau pe recif.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook