De altfel, scheletele unor persoane cu înălțimea cuprinsă între 2.5 m – 4 metri au fost descoperite în fosta capitală a Daciei lui Burebista, Argedava. Dar și în zona Giurgiului, Teleorman și în arealul Munților Buzău.
În aceste locuri, media uriașilor a fost de 2,4 m, iar arheologii au rămas fără cuvinte când au văzut că aceștia aveau craniile mari cât ”dovlecii de prăsilă”. Despre aceste populații de uriași se spune că ar fi vorbit pentru prima data Herodot, care îi numea titani, tartari sau terae filii (fii ai pământului) și i-au plasat în zonele împădurite ale Munților Carpați.
În ceea ce-l privește pe cunoscutul istoric Nicolae Densușianu, în opera sa binecunoscută „Dacia preistorică”, a fost extrem de clar și a punctat: ”Zeii sau titanii din mitologia greacă au existat pe teritoriul vechii Dacii! De aceea, în România au fost descoperite foarte multe schelete de uriaşi…”.
Când au început săpăturile
Primii arheologi care a început să caute scheletele de uriași a fost Vasile Pârvan, apoi săpăturile au fost continuate în perioada interbelică de Radu Vulpe. După ce Pârvan a scos la lumină ciudatele schelete ale uriașilor, acesta a exclamat: “Am găsit capitala lui Burebista!…”.
În perioada anilor 1939-1951, la Argedava, judeţul Giurgiu, arheologii conduși de Radu Vulpe au găsit nu mai puțin de 80 de schelete uriașe, de oameni cu înălțimea de 4-5 metri. Ciudat este, au spus cercetătorii, că atunci când au fost scoase, scheletele erau de culoare roz, ceea ce i-a dus cu gândul la o iradiere… Nimeni nu știe cu exactitate unde au fost duse scheletele, dar potrivit unei ipoteze, acestea ar fi fost luate de specialiști ruși și au ajuns în URSS.
Giganții s-au ocupat pe teritoriul Daciei de amenajări subterane de mari dimensiuni
Potrivit unei vechi teorii, uriașii ar fi trăit în urmă cu 10.000-12.000 de ani și ar fi înființat colonii în nordul Africii, pe teritoriul Egiptului preistoric. Asta după ce au colonizat teritoriul Europei Centrale, foarte bogat în resurse naturale. În Dacia lui Burebista însă, aceștia s-ar fi ocupat de exploatări miniere și construcții, dar și amenajări subterane de mari dimensiuni.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook