Cel mai vechi monument din Cetatea Medievală a Sighișoarei, Biserica Mănăstirii, ascunde o pictură care a stârnit fascinația publicului prin asemănarea ei cu un OZN. Biserica, parte a fostei mănăstiri dominicane din Sighișoara, construită inițial în secolul XIII și reconstruită în 1677, păstrează astăzi doar câteva urme ale construcției originale.
Misterul OZN-ului din Biserica Mănăstirii de la Sighișoara nu e singular. Picturi vechi de sute de ani din Europa arată vizite extraterestre.
Povestea de la Sighișoara a fost făcută cunoscută în 2016 de jurnalista Dorina Matiș, după ce ea și colega sa au descoperit lucrarea în timpul unei vizite de documentare, ghidate de Nicolae Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara.
Misterul OZN-ului din Biserica Mănăstirii de la Sighișoara
Biserica datează din secolul al XIII-lea, fiind inițial o mănăstire dominicană. În secolul al XVII-lea, un incendiu puternic a distrus întreaga clădire, iar la refacerea ei au fost adăugate picturi, altarul și semnele breslelor. În sacristie există o scenă religioasă – ridicarea prorocului Ilie către cer – unde apare un nor stilizat într-o formă rotundă, care a fost interpretat de unii ca un OZN. Potrivit lui Teșculă, norul este rezultatul viziunii artistului secolului al XVIII-lea, posibil un meșteșugar local, și poate fi comparat cu desenele experimentale ale lui Leonardo da Vinci.
OZN-ul din fresca bisericii din Sighișoara (Sursa foto: Observator)
Totuși, e de remarcat că norul respectiv are o piramidă inversată în centru. Pe aceeași frescă se află și o inscripție în germană: „Israel, pune-ți nădejdea în Domnul”.
Biserica are o valoare istorică și culturală mult mai mare decât această curiozitate. În 1298, Papa Bonifaciu al VIII-lea a emis un act care atestă orașul și întărește dreptul fraților dominicani de a acorda indulgențe. Aceasta este prima mențiune scrisă a Sighișoarei, oraș fondat probabil între 1180 și 1191 și care a primit statutul de civitas în 1337, devenind ulterior oraș regal. După reforma protestantă, biserica a devenit evanghelică, păstrând doar denumirea în limba germană – Klosterkirche.
Un alt aspect deosebit al bisericii este colecția sa de covoare orientale de rugăciune, a doua ca valoare din țară după cea de la Biserica Neagră din Brașov. Comercianții săși, întorcându-se din călătorii în Orient, aduceau covoare în semn de mulțumire pentru călătoria reușită. Covoarele, fiind valoroase, puteau fi vândute pentru reparații sau alte lucrări, întrucât bisericile evanghelice nu permiteau obiecte de cult precum statui sau icoane.
Cazuri celebre de OZN-uri surprinse în opere de artă din biserici vechi
Biserica Mănăstirii din Sighișoara nu este doar un loc cu o „pictură-OZN”, ci un adevărat muzeu de istorie, artă și spiritualitate. Dar, asemeni ei, și alte lăcașuri de cult cu istorie din Europa au picturi la fel de extravagante în interior, vechi de secole.
Curiozitatea oamenilor pentru cosmos și întrebarea dacă suntem singuri în univers nu sunt fenomene moderne. Această fascinație s-a reflectat nu doar în știință, ci și în artă. Picturi, fresce și sculpturi din diverse epoci surprind imagini misterioase care par să sugereze că umanitatea ar fi avut întâlniri cu ființe extraterestre.
Pictura „Buna Vestire cu Sfântul Emidius”, realizată în 1486 de Carlo Crivelli (Foto: Wikipedia)
Pictura „Buna Vestire cu Sfântul Emidius”, realizată în 1486 de Carlo Crivelli, o înfățișează pe Fecioara Maria înainte de a afla că îl va naște pe Iisus. În centrul atenției se află o rază de lumină care coboară dintr-un obiect zburător circular spre Maria. Criticii de artă au interpretat obiectul ca simbol al divinității, însă pasionații de teorii OZN văd în el o posibilă intervenție extraterestră, asemănătoare cu un scenariu SF: Iisus ar fi fost implantat genetic de către ființe din altă lume. Indiferent de interpretare, forma obiectului amintește izbitor de navele spațiale moderne, așa cum sunt ele reprezentate în general.
Alte picturi despre vizite extraterestre, vechi de sute de ani
Lucrarea „Buna Vestire cu Sfântul Emidius”, pictată în 1710 de Aert de Gelder, discipol al lui Rembrandt, surprinde un obiect disciform pe cer care emite patru raze de lumină asupra lui Ioan Botezătorul în timp ce îl botează pe Iisus. Unii cred că artistul ar fi avut acces la arhive secrete, iar pictura ar ascunde informații despre cunoștințe interzise oamenilor obișnuiți.
Lucrarea „Buna Vestire cu Sfântul Emidius”, pictată în 1710 de Aert de Gelder, discipol al lui Rembrandt (Foto: Wikipedia)
Lucrarea „Miracolul zăpezii” de Masolino da Panicale ilustrează legenda conform căreia Fecioara Maria le-a cerut Papei Liberius și unui roman bogat să construiască o biserică pe locul unde va ninge în timpul verii. În tabloul lui Masolino, formele care par inițial nori capătă aspectul unor nave spațiale, metalice, părând că supraveghează scena de sus.
Lucrarea „Miracolul zăpezii” realizată de Masolino da Panicale a fost pictată în jurul anilor 1428–1430 (Foto: Wikipedia)
Fresca „Răstignirea” din Catedrala Svetishoveli din Mtskheta, Georgia, și ea ascunde detalii surprinzătoare. La o privire atentă, în fundal, de o parte și de alta a lui Iisus, apar două obiecte zburătoare care par propulsate de motoare, amintind de tehnologia modernă a aeronavelor.
Fresca „Răstignirea” din Catedrala Svetishoveli din Mtskheta, Georgia datează din secolul al XVIII-lea (Foto: Wikipedia)
Catedrala Svetitskhoveli, al cărei nume înseamnă „Stâlpul dătător de viață”, a avut un rol central în istoria religioasă a Georgiei și este astăzi inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, fiind unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii medievale din această țară.
Actuala catedrală a fost construită în prima parte a secolului al XI-lea, între anii 1010 și 1029, pe locul unei biserici mai vechi din secolul al IV-lea, considerată printre primele edificii creștine din regiune. De-a lungul timpului, clădirea a suferit numeroase restaurări, iar picturile interioare nu aparțin toate aceleiași epoci.
Frescele care pot fi văzute astăzi, inclusiv scena „Răstignirii” devenită celebră pentru formele interpretate modern ca „obiecte zburătoare”, datează în mare parte din secolele XVII–XVIII, perioadă în care interiorul a fost repictat. Aceste elemente aparent neobișnuite sunt, în realitate, parte din simbolistica artei religioase, realizate cu mult înainte de apariția ideii moderne de OZN.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
