Simona Ionescu / Redactor Șef

Predicțiile lui Jules Verne care s-au adeverit. De la Nautilus la misiunile lunare

Predicțiile lui Jules Verne care s-au adeverit. De la Nautilus la misiunile lunare
Cu mult înainte ca tehnologia să facă parte din viața de zi cu zi, Jules Verne a vorbit despre submarine electrice, comunicare cu imagine și sunet și o călătorie spre Lună. Unele dintre aceste idei au anticipat invenții reale, deși nu întotdeauna în forma descrisă de scriitor. Predicțiile lui Jules Verne care s-au adeverit. De la Nautilus la misiunile lunare.

În romanele sale, Jules Verne a transformat descoperirile și dezbaterile științifice ale secolului al XIX-lea în aventuri care priveau spre viitor. Nautilusul, comunicațiile la distanță și misiunea lunară sunt printre cele mai cunoscute exemple.

Predicțiile lui Jules Verne care s-au adeverit. De la Nautilus la misiunile lunare

În romanele sale de aventuri, Jules Verne a imaginat tehnologii care aveau să devină familiare abia peste decenii sau chiar peste un secol. Submarinele electrice, comunicarea audio-video la distanță și călătoria cu echipaj spre Lună sunt câteva dintre ideile asociate cu scriitorul francez. Nu toate au fost predicții exacte: în multe cazuri, el a pornit de la invenții și teorii deja discutate în epoca sa, apoi le-a dus mai departe prin ficțiune.

Nautilusul și explorarea subacvatică

În Douăzeci de mii de leghe sub mări, publicat în 1870, căpitanul Nemo călătorește cu Nautilusul, un submarin electric dotat cu spații de locuit, bibliotecă și instrumente de navigație. Submarine experimentale existau deja în secolul al XIX-lea, așa că Jules Verne nu a inventat ideea navei submersibile. Viziunea sa distinctivă a fost aceea a unui vehicul autonom, capabil de călătorii subacvatice ample și susținut de energie electrică.

Nautilusul nu seamănă în toate privințele cu submarinele moderne, iar tehnologia descrisă în roman are limitele științei vremii. Totuși, ideea unei nave care poate traversa oceanele în imersiune a anticipat direcția în care avea să evolueze explorarea subacvatică. National Geographic notează că submarinul lui Nemo era propulsat electric, o caracteristică ce poate fi comparată cu unele vehicule subacvatice moderne alimentate cu baterii.

O călătorie spre Lună, dar nu cu un tun

Predicțiile lui Jules Verne care s-au adeverit. De la Nautilus la misiunile lunare
Jules Verne la 25 de ani
Sursă foto: wikipedia

În cartea De la Pământ la Lună, apărută în 1865, Jules Verne a vorbit despre trimiterea unui echipaj de trei oameni spre Lună. În roman, capsula este lansată din Florida cu ajutorul unui tun uriaș, numit Columbiad. Mai mult de un secol mai târziu, misiunea Apollo 11 a plecat tot din Florida, cu trei astronauți la bord, iar întoarcerea s-a încheiat cu amerizarea capsulei.

Asemănările sunt remarcabile, dar metoda lansării din roman nu ar fi funcționat pentru un echipaj uman. O lovitură de tun ar accelera capsula atât de violent, într-un interval extrem de scurt, încât oamenii nu ar supraviețui. Programul Apollo a folosit rachete, care au accelerat treptat, în mai multe etape. Prin urmare, contribuția lui Jules Verne nu a fost o descriere tehnică exactă a zborului spațial, ci o imagine surprinzător de timpurie a unei misiuni cu echipaj spre Lună. ZME Science explică atât asemănările, cât și diferența fundamentală dintre tunul fictiv și lansarea cu rachetă.

Lumina ca posibil mijloc de propulsie

În același roman, Jules Verne a speculat că lumina sau electricitatea ar putea deveni, într-o zi, mijloace de propulsie pentru călătoriile spațiale. Ideea poate fi pusă în legătură cu velele solare moderne, care folosesc presiunea exercitată de fotoni pentru a deplasa o navă spațială. O astfel de tehnologie nu este echivalentă cu o călătorie interstelară obișnuită: accelerația este redusă, iar folosirea ei are limite practice. Un exemplu real este IKAROS, o misiune demonstrativă japoneză lansată în 2010, care a testat propulsia cu velă solară.

Voce și imagine la distanță

Povestirea „În anul 2889”, publicată în 1889, descrie un dispozitiv numit „fonotelefot”, prin care puteau fi transmise imagini și voci la distanță. Conceptul amintește de videotelefonie și de apelurile video de astăzi, deși aparatul imaginar nu era construit după principiile internetului sau ale comunicațiilor digitale. Textul este atribuit lui Jules Verne și fiului său, Michel Verne, unele relatări atribuindu-i fiului un rol important în redactare.

Predicții și limite

Predicțiile lui Jules Verne care s-au adeverit. De la Nautilus la misiunile lunare. În Castelul din Carpați (1892), un personaj este reprezentat prin imagini proiectate și sunete înregistrate. Uneori, scena este descrisă drept o anticipare a hologramelor. Comparația trebuie însă tratată cu precauție, dispozitivele din poveste sunt mai apropiate de proiecții optice și înregistrări decât de holografia modernă. La fel, nu orice invenție atribuită popular lui Jules Verne este o „predicție” propriu-zisă. Balonul din „Cinci săptămâni în balon” nu anticipa, de pildă, utilizarea heliului în felul prezentat uneori în articole populare, romanul pornea de la tehnologia baloanelor cunoscută în epocă.

Interesant de citit: Scriitorul francez Jules Verne s-a iubit în secret cu o româncă. Așa s-a născut celebrul roman „Castelul din Carpați”

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.


Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri