Un vâlcean și-a pus lift la casa de la țară! Imaginile te lasă cu gura căscată

Chiar dacă lifturile construite în afara locuințelor au fost văzute cel mai des la blocurile cu ștaif, de acum poate fi văzut și la case mai mici.

Doar în România se poate așa ceva. E „ultima modă” în lifturi. Video

Liftul unei case nu trebuie să fie doar în interiorul casei, dacă acest lucru nu e pe placul constructorului sau al proprietarului care-și duce zilele într-o locuință. Iar acest lucru se poate vedea cât se poate de clar la o vilă din Vâlcea.

Pus pe fapte mari, acesta și-a angajat echipa și toată lumea s-a pus pe lucru. Înarmați cu lopeți și tot ce e necesar, muncitorii au început prin a săpa o groapă, apoi și-au arătat îndemânarea.

Așa a ieșit un lift „de toată frumusețea”, pentru un singur etaj, dotat după ultimele standarde. Și toată lumea a fost fericită. Există și un motiv pentru care au recurs la o asemenea investiție: așa au vrut.

Prețul liftului este unul piperat

Deși pare ciudat, nu sunt nici primii și nu vor nici ultimii proprietari ai unei locuințe care vor face așa ceva, pentru că tehnologia e destul de veche. Potrivit site-urilor de specialitate, prețul unui astfel de lift depinde de tipul de structură, material, dimensiunile ascensorului. Dar, cel mai important, de cel care-l execută.

Specialiștii spun că un astfel de ascensor crește și valoarea imobilului. Incluzând ușile, dar și dispozitivul de comunicare, plus sistemul de acționare, un astfel de lift poate ajunge la prețul de 100.000 de lei.

La Timișoara se află unul dintre cele mai vechi lifturi din Europa

Sunt puțini cei care știu că la Palatul Neptun din Timișoara, care a fost dat în folosință în anul 1914, se află unul dintre cele mai vechi lifturi din Europa. Din păcate, acesta nu mai funcționează de ani buni. De invenția lifturilor moderne este responsabil americanul Elisha Otis.

În martie 1857 a fost dat în folosință primul de acest fel într-o clădire din Manhattan. Primul lift electric a fost dat în folosință în anul 1880 și a fost inventat de Werner von Siemens, apoi dezvoltat de Anton Freissler. Ulterior, acesta a dus arta sa și în Austria și Ungaria, la sfârșitul secolului al XIX-ea și începutul secolului al XX-lea.