Simona Ionescu / Redactor Șef
Meteorologii și climatologii francezi avertizează asupra unui fenomen care nu a mai fost observat niciodată până acum: o caniculă invizibilă a Atlanticului de Nord ar putea să provoace o criză climatică, amenințând cu dispariția a numeroase specii marine, și-a început relatarea corespondentul Radio România Actualități Daniela Coman.
Între lunile martie și mai, temperatura medie la suprafața apei a tot crescut în Atlanticul de Nord, iar acum câteva zile urcase până la 23,3 grade Celsius, cu 1,3 grade mai mult decât media istorică.
În largul coastelor irlandeze, fenomenul este și mai accentuat. Sateliții au raportat valori cu până la 5 grade Celsius mai mari.
Specialiștii vorbesc de un episod excepțional. Măsurătorile înregistrate în ultimele săptămâni sunt absolut neobișnuite. Principala explicație ar fi de natură atmosferică, și anume valul de căldură adus de anticiclon deasupra vestului Europei. Absența norilor și a vântului determină ca o cantitate mult mai mare de energie solară să fie absorbită la suprafața oceanului, împiedicând amestecarea apelor de suprafață, foarte calde, cu cele de adâncime, mult mai reci.
Nu este prima dată când meteorologii observă acest tip de caniculă marină, însă acum sunt surprinși de rapiditatea fenomenului. Printre efectele așteptate se numără creșterea mortalității în rândul animalelor marine, și avem exemplul Mării Mediterane, lovită frecvent de valul de caniculă, unde în jur de 50 de specii care trăiesc între suprafață și 45 de metri adâncime – corali, arici de mare, moluște, mai multe specii de pești – și-au văzut efectivele mult diminuate din cauza unei mortalități masive.
În paralel, se poate produce o migrație spre nord a unora dintre specii. Astfel, apele Norvegiei și Islandei, de exemplu, vor deveni mai bogate în pește, în detrimentul țărilor situate mai la sud. Nu este singurul pericol: prin încălzire, oceanul, care captează un sfert din dioxidul de carbon emis de activitatea umană, ar putea chiar să-și piardă o parte din rolul său de aspirator de dioxid de carbon. Efectul va fi amplificarea încălzirii atmosferice, potrivit oceanografilor de la Institutul de Cercetare pentru Dezvoltare din Franța, care vorbesc de un punct de cotitură.
De asemenea, în scenariul lor cel mai pesimist, experții internaționali în încălzirea globală preconizează o creștere de 50 de ori a frecvenței acestor valuri de căldură oceanică până la sfârșitul secolului. Ei spun însă că nu este totul pierdut dinainte.
Putem limita pagubele dacă reducem emisiile de gaze cu efect de seră, urmând traiectoria stabilită în 2015 prin Acordul de la Paris. Atunci, 197 de țări s-au angajat să ia măsuri de reducere a poluării până în 2100 pentru a ține încălzirea globală sub plus două grade Celsius față de temperatura medie din epoca preindustrială, și apoi să continue eforturile până la sub 1,5 de grade Celsius.
Pentru a obține aceste rezultate și a ajunge la așa-numita neutralitate carbon, trebuie asigurat echilibrul între emisia de gaze cu efect de seră și nivelul de absorbție a acestora de natură, în special de păduri.
În opt ani, puține țări au aplicat cu adevărat măsuri pentru atingerea acestor obiective ambițioase, iar rezultatele nu sunt deloc încurajatoare. An de an, aproape toate regiunile planetei se confruntă cu perioade caniculare din ce în ce mai greu de suportat – se mai precizează în corespondența din Paris.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
