Mircea Geoană: „Războiul din Ucraina este un șoc sistemic”. Lecție deschisă pentru studenții timișoreni

Mircea Geoană: „Războiul din Ucraina este un șoc sistemic”. Lecție deschisă pentru studenții timișoreni
Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, le cere studenților să fie deschiși la nou și atenți la schimbările lumii din jurul lor. El a avut un mesaj emoționant în discursul susținut cu ocazia deschiderii anului universitar la Universitatea de Științele Vieții din Timișoara, vorbind inclusiv despre impactul conflictului din Ucraina.

Mircea Geoană a venit în fața tinerilor cu un mesaj puternic. Le-a cerut să observe atent progresul tehnologic din jur, să îl înțeleagă și să acționeze în cunoștință de cauză. „Ne uităm cum sateliții occidentali de orbita joasă ajută Ucraina să-și păstreze intacte comunicațiile civile și militare împotriva atacurilor cibernetice și agresiunii Rusiei. Vedem progresul în domeniul dronelor, al senzorilor, în dezvoltarea tehnologiilor verzi.

Individual și separat, aceasta constelație de noi tehnologii va afecta masiv și domeniul vostru de activitate, pentru că următorul val al evoluției tehnice și tehnologice va pleca de la descoperirile de astăzi și va revoluționa domeniul biotehnicii și științelor vieții. Din capitalul de risc investit în noi tehnologii, științele vieții și biotehnologia depășesc volumul de investiții din IT&C. Urmează, îndeaproape, investițiile în tehnologiile verzi.

De aici, îndemnul meu – rămâneți deschiși la nou, investiți permanent în voi și în potențialul vostru ca profesioniști si lideri! Nu fiți sceptici cu privire la nou, la inovație, la disruperea rutinei. Îmbrățișați schimbarea tehnologică și modelați-o pentru a construi o societate mai buna – este șansa voastră de a schimba viitorul!”, a punctat fostul ministru de Externe.

„Războiul nu are doar consecințe strategice si militare”

Istoria nu mai are răbdare cu noi și cu status-quo-ul actual, în jurul nostru întreaga lume se schimbă din nou, a mai menționat Mircea Geoană. „Războiul sângeros declanșat de Rusia nu are doar consecințe strategice si militare. Continuă să alimenteze o serie de crize economice și socio-economice, care destabilizează piețele globale și confuzează deliberat opinia publică. Războiul din Ucraina este un șoc sistemic. Este însă și o oportunitate de a regândi modelul nostru economic și social.

De a regândi lanțuri de producție și de valoare eliberate de posibilitatea șantajului de către adversarii și rivalii noștri. Războiul energetic declanșat de Rusia împotriva Europei are consecințe dincolo de prețul energiei si al inflației. Are impact asupra sectoarelor industriale consumatoare de energie, inclusiv industria îngrășămintelor. Este si un test al voinței si rezilienței noastre, dar si o invitație la solidaritate si curaj”, a mai punctat Secretarul General Adjunct al NATO.

Politicianul speră ca acest război la granițele noastre va reprezenta acel șoc declanșator al energiilor autodepășirii, în România și în toată lumea democratică. „La scară istorică, România are acum cea mai bună situație politică, economică și socială. Relativ vorbind, are cel mai democratic regim din câte a cunoscut, cea mai liberă societate, cel mai modern sistem de legi, cel mai mare nivel de trai.

Face parte din Uniunea Europeană, cea mai avansată și mai invidiată comunitate statală din lume. E membru cu drepturi depline în NATO, cea mai puternică alianță militară de pe planetă. Deși progresul este incontestabil la nivel agregat și de statistică, realitatea este mai complexă”, a mai arătat acesta.

„Lecție” despre locul românilor în Europa

Peste 4 milioane de români și românce au părăsit și continuă să părăsească țara. „Știu ca aceasta întrebare – de a rămâne sau a pleca – va frământă sau deja v-a măcinat la momentul alegerii facultății si pe mulți dintre voi. Exodul tinerilor, cuplat cu declinul demografic, vor conduce România la o populație de 14 milioane in 2050, pe o suprafața cât a Marii Britanii! Iar inegalitățile de dezvoltare intra-regionale si între urbanul mare si cel mic si mediul rural sunt mai accentuate decât înaintea aderării.

Serviciile publice esențiale – educație, sănătate, asistența socială – variază masiv, în funcție de locul nașterii, starea socială și adresa din buletin. Deci, și recuperarea pe care am înregistrat-o este tot relativă. Continuăm să ne măsuram față de media europeana și nu față de țările avansate din Europa. Acolo, în plutonul fruntaș și nu târându-ne pe la periferia majorității clasamentelor.

În acest nou moment de cotitură în istoria națiunii, acesta trebuie sa fie nivelul nostru de ambiție: sa ne propunem sa realizam un Salt Istoric, de la națiune in eterna dezvoltare la acela de stat dezvoltat. De la periferia, in inima Europei. De la copiii ascultători la co-decidenți ai proiectului european. Un salt de voință, de mentalitate, de inteligență, de efort și de morală. Un salt care să cuprindă nu doar viața politică, ci și economia, educația, societatea. Un salt unitar către un nou țel.

Trei decenii de convingeri, uneori contradictorii, despre noi înșine, despre cum statul funcționează, despre locul și rolul nostru în lume sunt acum profund testate. Criza actuală amplifică întrebări cu privire la viitorul democrației, la beneficiile schimbărilor tehnologice,  riscurile climatice ori amenințările geopolitice tot mai mari – o dezorientare generalizată cu privire la direcția în care lumea o ia”, a mai spus Mircea Geoană.

Ce i-a spus regele Charles al III-lea lui Mircea Geoană

Mircea Geoană a vorbit despre oportunități și despre momentul propice în care se află România. „Căci în orice criză, în orice furtună, se ascund numeroase oportunități. De care putem profita, înțelegând că nu suntem condamnați de geografie și nici prizonierii istoriei noastre complicate. Mai mult ca oricând în istoria noastră, România este relevantă și utilă strategic.

Decât să ne căinăm și să arătam cu degetul, este mai important ca noi să înțelegem că nu mai e timp de pierdut. Că avem cea mai mare șansa de a face cel mai important salt de dezvoltare din întreaga noastră istorie. Dar sa înțelegem riscul existențial al inacțiunii și a lui “las’ că merge și așa”. Pentru că așa nu mai merge.

Așa cum spunea Regele Mihai, al cărui nume Universitatea voastră îl poartă cu mândrie: “Nici o izbândă nu este  eternă. Omul își câștiga în fiecare zi dreptul de a avea un “mâine”. Țara își dobândește, cu fiecare generație, privilegiul de a continua să existe.” (…) N-am să uit niciodată ce mi-a spus un îndrăgostit de România, astăzi regele Charles al III-lea al Marii Britanii: “Aveți un patrimoniu atât de frumos, aveți grija de el, fiți mândri de el. Aveți grija de țara voastră!”. Nici o campanie de publicitate nu ar face o mai frumoasă reclamă țării noastre!”, a mai punctat Secretarul General Adjunct al NATO în deschiderea anului universitar la Universitatea de Științele Vieții din Timișoara.