Simona Ionescu / Redactor Șef

Misterul omului cu mască de fier

Misterul omului cu mască de fier
Misterul Omului cu mască de fier a fost un subiect de interes atât pentru romantici, cât și pentru istorici încă din secolul al XVII-lea, generând nenumărate teorii despre identitatea prizonierului mascat. Interesul pentru deslușirea acestei enigme continuă în prezent, după cum reiese și din filmul lui Leonardo Di Caprio. Dar, odată cu trecerea anilor, șansele de a descoperi adevărata sa identitate continuă să se estompeze.

Misterul omului cu mască de fier. Se știe puțin despre acest prizonier. Puținul care există în documentele oficiale franceze ilustrează o imagine schițată a acestuia. A fost arestat în 1669 și a fost închis mai întâi în Pignerol, o fortăreață din Alpii francezi. 

Deținutul a fost transferat în 1681 la Exilii, care se afla aproape de Pignerol. În 1687 a fost mutat din nou pe insula de coastă din sudul Franței, Saint Marguerite. Șederea sa pe insulă a durat aproximativ 11 ani, după care a fost trimis la Bastilia din Paris. În cele din urmă, prizonierul a murit în 1703.

Au existat doar doi martori care l-au văzut pe omul cu mască de fier

De-a lungul întregii sale detenții, ar fi existat doar doi martori în afara funcționarilor închisorii care l-au văzut, de fapt, pe prizonier. În timpul mutării sale, deținutul a fost văzut purtând o mască de oțel. Odată cu mutarea la Bastille, această deghizare greoaie a fost înlocuită cu o mască de catifea neagră, mai umană. 

S-a descoperit prin corespondența oficială dintre un ministru guvernamental și Saint Mars, temnicerul prizonierului, că prizonierul nu trebuia să comunice cu nimeni. Îi era interzis fie prin scris sau vorbind. Dacă ar fi făcut-o, urma să fie executat pe loc.

Misterul Omului cu mască de fier 

Ce secret teribil ar fi putut avea acest om? Istoricii s-au întrebat de ce a fost ținut în viață. Dacă cunoștințele pe care le deținea erau atât de periculoase pentru rege și guvern, nu ar fi fost mai sigur din punct de vedere politic să-l ucidă? Și de ce o asemenea îngrijorare față de posibilitatea ca cineva să îi vadă fața? 

Misterul Omului cu mască de fier este la fel de enigmatic în prezent precum era și acum trei sute de ani. Ce se știe despre acest caz este că un bărbat a plătit un preț uriaș pentru o presupusă crimă. Sau un secret mortal, despre care istoricii nu pot decât să ghicească.

Sfântul Marte, omul desemnat să-l închidă pe misteriosul prizonier, a deținut această poziție din prima zi a încarcerării sale până când prizonierul și-a dat ultima suflare în 1703. 

Ludovic al XIV-lea, suspectat că ar fi fost omul cu mască de fier

Multe degete se îndreaptă spre regele Franței. Prizonierul mascat ar fi putut fi fratele geamăn al lui Louis, despre care se zvonește că ar fi fost conceput primul. Această teorie a susținut-o și Alexandre Dumas într-unul din romanele sale.

Alte teorii consideră că ar fi putut fi un frate mai mare, rezultatul unei aventuri extraconjugale a mamei lui Louis. O altă teorie afirmă că prizonierul era medic asistent la autopsia lui Ludovic al XIII-lea, care, din păcate, l-a descoperit pe regretatul rege incapabil să-i aibă copii, punând astfel în pericol dreptul lui Ludovic al XIV-lea la tron. 

Urmând același fir, prizonierul ar fi putut fi adevăratul tată al lui Louis, recrutat din cauza incapacității regelui în dormitor, ascuns pentru a preveni frământările politice.

Moliere

Pe cât de iubit a fost dramaturgul atât de publicul francez, cât și de Ludovic al XIV-lea, Moliere a avut mulți dușmani din cauza lipsei sale de credințe religioase și a disprețului față de instituția franceză. El a supărat în special Compania Sfintei Taine, un grup catolic puternic și influent. O teorie spune că moartea lui Moliere a fost pusă în scenă în 1673, dramaturgul devenind Omul cu masca de fier.

Ce spune grupa de sânge despre tine? Oamenii de știință din Japonia dezvăluie secretul!

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre