Mugur Mihăescu este considerat un fel de lider al protestelor din Piața Victoriei, împotriva ”dictaturii sanitare”, adică a măsurilor luate de autorități împotriva COVID-19. Simpaticul Garcea are trei pub-uri în Centrul Vechi al Capitalei și a fost afectat financiar de măsurile de închidere a restaurantelor.
Mugur Mihăescu a recunoscut că a turnat la Securitate
Mugur Mihăescu a fost acuzat public că a fost colaborator al Securității când a candidat ca independent în alegerile locale din 2012, la Primăria Sectorului 5. Atunci, CNAS a decis că Mugur Mihăescu nu a fost colaborator al fostei Securități.
Acuzat din nou, Mugur Mihăescu a recunoscut marţi, 14 iulie, acuzaţiile conform cărora ar fi fost colaborator al Securităţii, dar spune că a fost bătut şi ameninţat, astfel că nu a avut de ales, scrie evz.ro.
„În 1986, pe când făceam stagiul militar la Ploiești am fost, nu turnat, pârât de un coleg de-al meu de cameră, de 18 ani și el, ca și mine, că scriu scrisori de dragoste, că nu aveam SMS-uri pe atunci, unei fete din Franța. În urma acestei pâre am fost chemat la domnul ofițer de contrainformații, care m-a băgat într-o cămăruță și m-a bătut până m-am căcat pe mine, după care mi-a spus că facultatea mea s-a terminat, că voi fi trimis la Canal sau eventual într-un batalion disciplinar, dacă nu semnez un angajament. Avem 18 ani, l-am semnat, da!
După un an jumate în care am crezut că m-au uitat, au venit la mine acasă, m-au luat și m-au dus la sediul Securității de pe atunci, de undeva din Craiova, în care tovarășul de acolo m-a luat și mi-a dat o cafea și o țigară. Cu stânga mi-a întins bricheta și cu dreapta mi-a zburat capul. După care m-a bătut din nou, dar de data asta nu am mai făcut pe mine. Și mi-a zis: Scrie! Ce să scriu?! Ce știi tu, ce-ți spunem noi, dar scrie!”, a spus Mugur Mihăescu într-un video postat pe pagina sa de Facebook.
Mugur Mihăescu a fost recrutat în 1986
Mugur Mihăescu colaborat din 1986 și a primit numele conspirativ „Mihai”. Mugur Mihăescu a fost recrutat de fosta Securitate la data de 2 iunie 1986, în timpul Armatei, pentru a furniza informații despre colegii lui militari, potrivit CNSAS.
Odată recrutat, „Mihai” a început să scrie note informative despre colegii săi, despre prieteni, sau despre cei cu care se împrietenea, iar apoi trimitea informațiile scoase de la aceștia către Securitate.
Mugur Mihăescu a primit numele conspirativ „Mihai”
Mugur Mihăescu, cunoscut mai mult pentru personajele polițistului Garcea și Leana lui Pârțag, pe care le-a interpretat în emisiunea „Vacanța Mare” (difuzată la PRO TV, în anii perioada 1999-2009), a intrat în atenția CNSAS după ce comediantul și-a depus candidatura pentru Primăria Sectorului 5 la alegerile locale din 2012.
Principalele teme care apar în notele semnate de Mihăescu la Securitate sunt relațiile amoroase ale celor cu care discuta, valuta sau obiectele din străinătate pe care aceștia le aveau sau relațiile cu străinii pe care colegii sau prietenii lui le cultivau.
Într-unul dintre episoade, Mugur Mihăescu explică Securității cum un coleg de-al său are o iubită în Israel, acolo unde s-a mutat și mama sa, și fratele vitreg, în urma separării de tatăl său care a rămas în România. Mihăescu îl chestionează pe amicul său cu privire la planurile de nuntă ale acestuia cu prietena sa din străinătate, apoi povestește Securității despre felicitările pe care aceștia și le trimit cu diferite ocazii și cu teama ca relația și dialogul lor să nu fie descoperite tocmai de Securitate.
Pe lângă aceste lucruri, Mihăescu detalia despre cum un amic își trimite prietenii străini cu valuta pe care o deține să îi cumpere diferite obiecte pe care el nu le putea cumpăra pentru că ar fi fost acuzat că deține ilegal bani străini. Mihăescu subliniază chiar că a văzut cu ochii lui bancnota de 100 de dolari.
Acesta relata Securității chiar și evenimente din timpul vacanțelor sale sau din permisiile pe care le petrecea alături de prietenii săi.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook