Și asta pentru că acordarea tichetele de masă nu este o obligație pentru angajatorii din mediul privat, ci o opțiune. La bugetari se operează după altă lege si în acel caz este prevăzută norma de hrană în contractul colectiv de muncă.
Cu alte cuvinte, doar angajatorii decid dacă vor sau nu să ofere acest beneficiu angajaților. Potrivit legii, angajatorii vor stabili criterii de selecție pentru cei care vor primi tichete de masă, iar acest lucru va trebui să fie prevăzut în contractele colective de muncă sau în regulamentul intern.
Ce se întâmplă cu angajații care au normă parțială de muncă
Și angajații cu normă parțială de muncă au dreptul să primească tichete de masă, calculul numărului de bonuri fiind la fel cu cel al celor cu normă întreagă. De exemplu un angajat care lucrează 20 de zile opt ore pe zi și altul care lucrează tot 20 de zile, dar patru sa șase ore, trebuie să primească 20 de tichete de masă.
Ce se întâmplă cu persoanele care-și iau concediu
Tichetele de masă se acordă angajaților în funcție de numărul de zile care este lucrat în luna precedentă. Cei care au două locuri de muncă vor primi tichete doar de la angajatorul unde are funcția de bază.
Din zilele lucrătoare se scad însă zilele de concediu medical, cele de concediu de odihnă, dar și zilele libere plătite. Conform legii, angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet pe z, în funcție de zilele lucrate.
Bonurile de masă au fost majorate
Guvernul a anunțat că a majorat tichetele de masă de la 1 august 2023, urmând să mai aibă loc o majorare, începând cu 1 ianuarie 2024. Astfel că, de la 1 august 2023 tichetul de masă a ajuns de la 30 de lei la 35 de lei. Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetul de masă va ajunge la 40 de lei.
Măsura majorării bonurilor s-a luat ca urmare a discuțiilor dintre Guvern și reprezentanții sindicatelor și patronatelor, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, dar și în urma creșterii semnificative a prețurilor la alimente.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook