Simona Ionescu / Redactor Șef

Primele vedete la TVR. Știrile veneau de la crainice tinere cu dicție excelentă

Primele vedete la TVR. Știrile veneau de la crainice tinere cu dicție excelentă
”Aici Staţia experimentală de televiziune Bucureşti. Începem primul nostru program.” Se întâmpla la 21 august 1955, între orele 20:00 şi 22:00. Atunci a avut loc prima emisiune experimentală de televiziune din România. Primul Revelion a fost transmis, în direct. Pe 31 decembrie 1956. Primele vedete la TVR.

Astăzi, primele vedete de televiziune sunt în vârstă și ar avea ce povesti. Unele au plecat la Domnul, altele trăiesc singure, doar cu amintirile lor din tinerețe. Multe dintre acestea au fost uitate.

Primele vedete la TVR. Știrile veneau de la crainice tinere cu dicție excelentă

Prima emisie a TVR a fost experimentală. Se întâmpla la 21 august 1955, între orele 20:00 şi 22:00. Emisiunea putea fi recepţionată pe puţinele televizoare ruseşti „Leningrad”, „Rubin” şi „Temp” existente la acea dată în Bucureşti.

Cu un sfert de oră înaintea începerii emisiunilor, a început să fie difuzată imaginea de identificare a staţiei, scrie evenimentulistoric.ro. Pe fundal, se auzea melodia „Bucureşti, Bucureşti, peste vreme să trăieşti, mai voinic mai frumos”.

La ora 20:00, pe ecran a apărut crainica Cleo Stieber. „Bună seara, dragi spectatori. Aici Staţia experimentală de televiziune Bucureşti. Începem primul nostru program”.

Au fost difuzate jurnalul de actualităţi nr. 31, o prezentare din „Tăunul”, documentarul „Asia sovietică”, desenul animat „Ursuleţii” şi alte filme. Pentru că staţia dispunea de un singur videoproiector, pe durata schimbării filmelor existau pauze, în care se difuzau diafilme şi muzică.  Emisiile au continuat şi în zilele de 22, 23 şi 24 august 1955, cu alte filme.

Pentru public au fost amenajate săli de vizionare la magazinul „Electrotehnica” din bulevardul Magheru, magazinul „Tehnometal” din Calea Victoriei, cooperativa „Radio Progres” din bulevardul Magheru. Erau televizoare și la Muzeul tehnic din parcul Carol, la terenurile de tenis din parcul Naţional. Și în parcul de distracţii din parcul Herăstrău şi la magazinul „Sport-Muzică” din strada Academiei.

Primii crainici la TVR

Pe 31 decembrie 1956, Televiziunea Română emitea în premieră, dintr-un studio improvizat. Aici s-au născut vedete ca Margareta Pâslaru, Marina Voica, Dan Spătaru și multe altele. Veștile veneau de la crainici care au devenit foarte îndrăgiți.

Televiziunea avea în jur de 150 de angajaţi şi un singur car de reportaj, primit de la ruşi, potrivit tvr.ro. După un reportaj realizat de Alexandru Stark a urmat filmul ”O noapte furtunoasă” şi salutul lui Petru Groza, preşedintele Marii Adunări Naţionale, cu prilejul Anului Nou.

Timp de câţiva ani, emisiunile erau doar în direct. În 1959, Televiziunea avea 1.000 de abonaţi. Abonamentul la Televiziune, care costa cam cât două pâini, se făcea o dată cu achiziţia aparatului TV şi se plătea prin poştă. Abia în 1983a avut loc prima transmisiune color.

La început, Televiziunea avea doar doi crainici, Cleo Stieber și Florin Brătescu, primul crainic al Televiziunii, din 1957.

În următorii ani, știrile veneau de la crainice tinere, frumoase, educate, cu voce și dicție excelente. Mariana Zaharescu, Ioana Măgură, Cristiana Bota, Sanda Tăranu, Silvia Ciurescu, Delia Budeanu. Cu ele, milioane de români au trăit emoţii unice: mândrie, bucurie, tristeţe, îngrijorare, speranţă. Cristian Țopescu a ajuns abia în 1965, colaborator.

Primele Revelioane la televizor

La TVR s-au lansat cele mai mari vedete din acele vremuri. Lista e lungă. Margareta Pâslaru, Marina Voica, Angela Similea, Maria Lătărețu, Maria Ciobanu, Dan Spătaru, Luigi Ionescu, Gabi Luncă, Ileana Sărăroiu, Doina Badea.

Cele mai urmărite erau Revelioanele cu cei mai îndrăgiți artiști. Nu lipseau Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Amza Pellea, Stela Popescu, Ștefan Bănică, Ștefan și Rodica Tapalagă, Toma Caragiu, Jean Constantin și foarte mulți alții.

Știrile veneau de la crainice tinere, frumoase, educate, cu voce și dicție excelente. Mariana Zaharescu, Ioana Măgură, Cristiana Bota, Sanda Tăranu, Silvia Ciurescu, Delia Budeanu.

Sanda Țăranu a fost emblema TVR

Sanda Ţăranu (83 de ani, pe 7 ianuarie), una dintre primele vedete de la TVR. O figură emblematică. În 1963, Sanda Ţăranu a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică. Voia să fie artistă.

Dar, i se propune postul de crainică a Televiziunii Române, unde mai colaborase în studenţie, la diverse emisiuni. A fost crainică la TVR până la Revoluţie. Prezenta „Telejurnalul”, dar şi spectacole de varietăţi, festivaluri şi programe speciale. A continuat să colaboreze şi după 1990 cu Televiziunea Română, ca narator al emisiunii „Teleenciclopedia”, ca traducător şi ca realizator al emisiunii „Un zâmbet pentru vârsta a treia”.

Cristiana Bota. Absolventă a Facultăţii de Litere, Cristiana Bota a intrat în TVR după ce şi-a făcut ucenicia în presa scrisă, la „Informaţia Bucureştiului”. A ajuns la Televiziunea Publică în anul 1971, la redacţia de cultură şi la redacţia de copii şi tineret. Apoi, Cristiana Bota a devenit crainică, fiind foarte apreciată de telespectatori pentru frumuseţea ei şi pentru căldura pe care le transmitea. S-a retras de pe micile ecrane în anii 90. A fost consilier pentru programe în cadrul TVR.

Carmen Movileanu. „Un an de zile am plecat acasă plângând, în fiecare zi. Toată lumea îmi spunea invariabil același lucru: ce frumoasă ești! Nimeni nu îmi spunea: vai, dar ce deșteaptă ești!”, a povestit Carmen Movileanu. „Mi-aduc aminte de una dintre cele mai frumoase colege de ale mele, Delia Budeanu, care a venit cu o coafură mai nonconformistă cu breton. Nu mai știu cine s-a uitat la ea și a zis: Afară! Nici măcar nu au lăsat-o să intre în emisie. I-au zis: ori îți schimbi coafura ori nu mai ai ce căuta aici!”, a povestit Cristiana Bota, una dintre crainicele TVR.

Delia Budeanu. „În 1978 s-a solicitat ca un ziarist tânăr, femeie, să prezinte telejurnalul. Citeam după niște bucăți de hârtie a 5. Erau niște foi subțiri, pentru că trebuia să se dactilografieze în șapte exemplare. Fiecare exemplar rămânea la redactorul-șef, la secretarul de partid, la Secția de Presă a Comitetului Central. Și am început să citesc și în momentul în care am ajuns la o frază: «Tovarășul Nicolae Ceaușescu este propus pentru pace» s-a auzit o bubuitură. A explodat un reflector. Am terminat știrea, s-au aprins luminile și au năvălit peste noi băieții de la Securitate. Sursa: sindicatulsnr.ro.

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre