Mama Elenei Ceaușescu, figura uitată din umbra dictatorului: „Arde-l-ar focu’ pe Neculai!”

Mama Elenei Ceaușescu, Alexandrina Petrescu este figura uitată din umbra dictatorului. A fost o femeie din satul Petrești, județul Dâmbovița. A depășit, în viață, suta de ani și a rămas un personaj prins între memorie, legendă și istorie orală.

După aproape patru decenii de la căderea regimului comunist, interesul pentru familia Ceaușescu continuă să scoată la iveală fragmente mai puțin cunoscute din viața lor privată. În centrul acestor povești se află și mama Elenei Ceaușescu – o figură aproape absentă din istoria oficială, dar prezentă în relatările locale și în presa postcomunistă.

O viață de sat în Petrești, înainte de „istoria mare”

Alexandrina Petrescu este descrisă ca o țărancă autentică din Petrești, județul Dâmbovița, cu o viață legată de gospodărie, cu vicii și tradiții întâlnite și la alți consăteni. Soțul ei, Nae Petrescu, este evocat ca un mic întreprinzător.

Mama Elenei Ceaușescu, figura uitată din umbra dictatorului: „Arde-l-ar focu’ pe Neculai!” — Alexandrina Petrescu, mama Elenei Ceaușescu
Foto: Facebook / Mihai Burcea

„Nae Petrescu avea han, prăvălie, trăia din pogoanele de pământ din luncă, le dădea în parte și făcea bișniță. Îi ziceam unchiul Nae”, povestea Fănică Toma, vărul Elenei Ceaușescu, într-un interviu. Imaginea de dinainte de colectivizare conturează o familie obișnuită din mediul rural interbelic. Toate astea se întâmplau înainte ca fiica lor să ajungă în vârful ierarhiei comuniste.

Mama Elenei Ceaușescu, femeie aprigă. Ținea și la băutură

Despre Alexandrina Petrescu, vocile sunt împărțite, dar multe relatări o descriu ca pe o femeie dură, cu un temperament puternic. Îi plăcea să tragă la măsea, cum se spune în vorbirea populară, și că își producea propria țuică în gospodărie, pe care o consuma cu plăcere. Una dintre etichetele frecvente apărute în presa post-1990 este legată de pasiunea ei pentru țuica de casă, despre care unele relatări susțin că nu o refuza niciodată.

Imaginea este completată de amintiri locale, uneori dure și pitorești. Având în vedere statutul fiicei sale, care ajunsese Prima Doamnă a României, bătrâna ar fi avut, potrivit unor mărturii, un comportament autoritar cu locuitorii din Petrești.

„Mă judeca baba, mă lua la țurcă, mă întreba: de ce nu faci planul? Auzi, că nu faci planul. Era plan de măceșe, de piei de câini. Dacă nu dădeam trei piei de câine, să fiu al dracu dacă-mi dădea salariul”, a mai declarat același Fănică Toma.

Țuica, soacra și episodul cu Nicolae Ceaușescu

Istoricul Lavinia Betea, în cartea „Povești din Cartierul Primăverii”, relatează un episod petrecut în jurul anului 1977, în care Alexandrina Petrescu apare în relație directă cu ginerele ei, Nicolae Ceaușescu. Se spune că liderul comunist i-a confiscat soacrei țuica adusă din Petrești, întrucât transportul alcoolului între județe era strict interzis.

„Arde-l-ar focu’ pe Neculai! Uite, am făcut țuică la țară și m-am gândit să-i duc și lu’ ăsta o sticlă de țuică. Și Neculai m-a întrebat: De unde ai așa țuică bună? Păi, de la Petrești! Și cum ai adus-o? În damigeană, în portbagajul mașinii. Și nu știi că n-ai voie să treci alcool dintr-un județ în altul? Și i-a confiscat toată țuica!”, povestea Ilinca Bartolomeu, fiica lui Grigore Preoteasa, citată în carte.

Ultimii ani și sfârșitul centenarei

Alexandrina Petrescu, soacra dictatorului comunist, a murit la vârsta de 102 ani, la câteva zile după execuția soților Ceaușescu.

Revoluția din 1989 a găsit-o în casa fiicei sale, la București. Fusese dusă în Palatul Primăverii, unde locuia cuplul Ceaușescu, pentru a primi îngrijiri, din cauza vârstei înaintate și a stării fragile de sănătate. Presa postrevoluționară a relatat că, după condamnarea la moarte și execuția Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu, bătrâna centenară a fost găsită de revoluționarii care au pătruns în Palat în stare gravă.

În după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, revoluționarii au pătruns în reședința prezidențială, găsind-o pe bâtrână singură, în agonie, pe o canapea. Câteva zile mai târziu, în presă a apărut un articol care oferea detalii despre starea ei. Mai precis, ediția din 29 decembrie 1989, a cotidianului „România liberă” publica o fotografie a muribundei, internată la Spitalul de Urgență din Capitală, singură, într-o rezervă a secției de Terapie Intensivă. În articol se menționează că în reședința Ceaușeștilor s-a găsit aparatură medicală complexă pentru îngrijirea Alexandrinei, care a fost preluată de medici și folosită în cazul alor pacienți bolnavi. Ea a murit la începutul lui ianuarie 1990.

Foto: Facebook / Mihai Burcea

Citește și: Elena Ceaușescu, rece și distantă, chiar și de ziua de naștere. Ce cadouri primea Tovarășa de la familie

Georgeta Petrovici

Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.