Alertă medicală. Vaccinarea a scăzut dramatic la copii, iar numărul îmbolnăvirilor a crescut

Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului.

Asociația Jurnaliștilor Civici (AJC) apreciază în mod deosebit activitatea depusă de organizația Salvați Copiii din România. Programele de ajutorare pentru copiii din mediu rural, pe care le-a derulat și AJC, sunt primordiale, iar Salvați Copiii s-a implicat constant în acest domeniu.

Alertă medicală

Tot mai mulți părinți aleg să nu-și vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Astfel, dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%, în condițiile în care România a înregistrat 77.8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE. Principalele cauze țin de carențele informaționale, de dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului, arată datele unui studiu calitativ complex al Salvați Copiii România.

Recomandările experților consultați de Salvați Copiii

Pe baza rezultatelor unui studiu calitativ și a analizei literaturii de specialitate, experții propun o serie de recomandări pentru creșterea ratelor de vaccinare în mediul rural din România:

1. Pentru a soluționa provocările organizaționale și administrative:

• Formalizarea colaborării medic-AMC prin protocoale clare care să cuprindă și problema vaccinării;
• Simplificarea sistemului de raportare a vaccinărilor;
• Training-uri în comunicare pentru personalul medical;
• Asigurarea resurselor tehnice pentru AMC;
• Campanii mass-media intensive la nivel național;
• Dezvoltarea unei echipe multidisciplinare la nivel local care să promoveze vaccinarea copiilor.

2. Pentru a soluționa comunicarea deficitară și lipsa informării proactive:

• Materiale informative (inclusiv sub formă video) adaptate cultural (focus pe consecințele bolilor care sunt de cel mai mare interes pentru părinți) și lingvistic, cu informații clare despre beneficiile și riscurile fiecărui vaccin;
• Comunicare proactivă din partea specialiștilor, cu timp dedicat pentru explicații;
• Comunicarea timpurie, pe perioada școlarizării și din timpul sarcinii;
• Abordarea graduală și repetitivă;
• Integrarea verificării statusului vaccinal în fiecare vizită medicală;
• Sistem standardizat de remindere personalizate prin SMS-uri/telefon pentru programări.

3. Pentru a soluționa barierele logistice și de transport:

• Vouchere pentru transport la cabinet sau asigurarea transportului prin primării;
• Pachete cu produse pentru copii (ex: scutece) la vaccinare.

4. Pentru a adresa problema amânării continue a vaccinării:

• Programare automată la vaccinare;
• Comunicare prezumtivă în relația medic-pacient;
• Verificare automată a statusului vaccinal la înscriere în școală/grădiniță.

5. Pentru a soluționa neîncrederea și barierele culturale:

• Formarea AMC ca mesageri principali în comunitate;
• Implicarea medicilor specialiști (ex: ginecologi pentru HPV) sau a altor medici din afara comunității pentru a doua opinie;
• Utilizarea testimonialelor de la membrii comunității;
• Implicarea autorităților locale.

6. Pentru a soluționa percepția scăzută a riscului și frica de reacții adverse:

• Adresarea febrei ca reacție adversă frecventă la vaccin și descrierea modalităților de gestionare eficientă a acesteia;
• Accent pe beneficiile individuale ale vaccinării;
• Prezentarea consecințelor concrete ale bolilor prevenibile;
• Reformularea mesajelor pentru diferite grupuri culturale.

Implementarea acestor recomandări necesită o abordare integrată și coordonată la nivel național, regional și local, cu implicarea activă a tuturor actorilor relevanți: sistemul medical, autoritățile publice locale, organizațiile neguvernamentale și comunitățile. În contextul actual, marcat de o scădere îngrijorătoare a ratelor de vaccinare și de creștere a cazurilor de boli prevenibile prin vaccinare, este esențială o acțiune promptă și susținută.