Simona Ionescu / Redactor Șef

Alertă! Prea multe proceduri anti-îmbătrânire nu te fac mai tânără

Alertă! Prea multe proceduri anti-îmbătrânire nu te fac mai tânără
Este regimul tău anti-îmbătrânire eficient, sau te face de fapt mai bătrână? Tratamente pe bază de laser, peeling-uri acide, micro-ace sunt din ce în ce mai populare și accesibile. Însă experții avertizează că acestea ar putea provoca mai mult rău decât bine. Un celebru dermatolog britanic susține că efectul de recul e mai mare cu cât e mai mult stimulată pielea.

Au trecut de mult zilele în care ascunderea ridurilor se făcea cu fond de ten sau pudră. Acum femeile vor un ten de porțelan și după demachiere. Dar dacă vorbiți cu un profesionist despre combaterea semnelor îmbătrânirii prin proceduri sofisticate, expresia ”daune controlate” va apărea aproape inevitabil.

Ideea din spatele acestei abordări populare este de a ”micro-răni” pielea într-un fel, pentru a accelera în mod semnificativ creșterea numărului noilor celule, care apar când trebuie vindecată o zonă și care, pe măsura înaintării în vârstă se produc în număr tot mai mic.

Detectând deteriorarea pielii (în timpul unui peeling, de exemplu) mecanismul de reparație integrat al pielii intră în priză și produce o creștere a colagenului proaspăt, alături de elastină și celule epidermice, forțând celulele uscate și decolorate să dispară, iar locul lor să fie luat de celule noi. Astfel, dispar ridurile. Conceptul e logic. Dar ar putea, de fapt, să dăuneze pielii?

Îți poți îmbătrâni pielea crezând că o întinerești

Aceasta este îngrijorarea unui număr din ce în ce mai mare de profesioniști în domeniul frumuseții, care consideră că apelarea în exces la proceduri anti-îmbătrânire au exact efectul invers celui scontat. Acele minuscule medicale care perforează pielea, laserele  care încălzesc pielea profund, cu fascicule ușoare focalizate și peeling-ul chimic pe bază de acid care ia un strat din celulele vechi ale pielii, sunt toate exemple de ”deteriorare controlată”.

Unele proceduri se pot face și acasă. De exemplu peeling cu alfa hidroxi (AHA). Mai există  și rolele microneedling (micro ace) care, presate pe piele pentru a ”deschide canale” promit furnizarea de ingrediente active mai profund. Iar toate acestea promit rezultate profesionale.

Între timp, dozele active din punct de vedere clinic de vitamine A (retinol) și C, vândute în magazinele de beauty sau farmacii, sunt iritante, iar utilizatorii percep acest lucru (de exemplu obrajii înroșiți) ca un semn al eficienței produsului.

Avertismentul specialiștilor

Dr. Vicky Dondos explică faptul că femeile nu își dau seama de niște lucruri: ”Cu cât stimulează mai tare pielea fără a atenua daunele, cu atât este mai mare efectul de îmbătrânire. (…)  Îndepărtarea excesivă a stratului superior de protecție a pielii de celule moarte poate da o strălucire vizibilă, dar, de asemenea, face ca celulele vii de sub acestea să fie vulnerabile la lumina UV și la poluarea din mediu, ceea ce duce la inflamație (care este în centrul fiecărei afecțiuni degenerative).

Orice lucru care ne scade pragul imunitar – poluarea, stresul, hormonii necorespunzători, adică realitățile vieții moderne – agravează reculul pe care îl obțineți de la ”daunele controlate”, iar acest lucru se vede cel mai simplu la pigmentarea pielii”, a declarat specialistul pentru Daily Mail.

Când vine vorba de tratamente clinice intensive, sfatul specialistului e să lăsați între proceduri timp de două cicluri ale pielii – perioada în care pielea se regenerează în mod natural. (Un ciclu durează patru până la șase săptămâni pentru o femeie de peste 40 de ani).

Medicul le recomandă clienților să-și hrănească pielea cu antioxidanți, să o calmeze cu ingrediente pentru construirea barierei pielii, cum ar fi ceramidele, un ser inteligent anti-roșeață, ser cu enzime reparatoare și, zilnic, o cremă cu factor de protecție  de minim 30. ”Orice tratament intens, în special laser, face pielea și mai vulnerabilă la radiațiile UV decât este deja”, mai spune medicul.

Sursa foto: Pixabay / Guvo59

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre