Cercetătorii au dat verdictul. Generațiile mai tinere au creierul mai mare

Un studiu finanțat de National Institutes of Health din 2016 a constatat că a existat un declin progresiv al cazurilor de demență nou raportate începând cu anii 1970, cu o reducere medie de 20% pe deceniu. Motivul? Noile generații au creierul mai mare.

Generația X are un volum de materie albă cu aproape 8 % mai mare

Studiul din 2016 a examinat impactul educației, printre alți factori, asupra riscului de demență, constatând că, până în anii 2000, incidența a scăzut cu 44% la cei cu cel puțin o diplomă de liceu, comparativ cu anii ’70. Deși a remarcat legătura dintre educație și demență, studiul nu a examinat cauza (sau cauzele) potențiale.

În cadrul studiului au fost imaginate creierele a peste 3.000 de americani, cu vârste cuprinse între 55 și 65 de ani, și s-a constatat că cei născuți în anii 1970 au un volum global al creierului cu 6,6% mai mare decât cei născuți în anii 1930. De asemenea, membrii Generației X aveau un volum de materie albă cu aproape 8 % mai mare și un volum de suprafață a materiei cenușii cu aproape 15% mai mare decât membrii Generației Tăcute.

Deceniul în care se naște cineva pare să aibă un impact asupra dimensiunii creierului

O parte specifică a creierului, numită hipocampus, care joacă un rol important în memorie și învățare, și-a extins volumul cu 5,7 procente în generațiile succesive studiate. Acest lucru a fost valabil chiar și după ce s-au luat în considerare alți factori care au contribuit, cum ar fi înălțimea, vârsta și sexul.

„Deceniul în care se naște cineva pare să aibă un impact asupra dimensiunii creierului și, potențial, asupra sănătății creierului pe termen lung.

Genetica joacă un rol major în determinarea dimensiunii creierului, dar descoperirile noastre indică faptul că influențele externe – cum ar fi factorii de sănătate, sociali, culturali și educaționali – pot juca, de asemenea, un rol”, a explicat neurologul Charles DeCarli de la Universitatea Davis din California, care a condus cercetarea.

Tendințe privind volumul creierului

În prezent, demența afectează zeci de milioane de persoane la nivel global și, pe măsură ce populația îmbătrânită a lumii își mărește dimensiunile, diagnosticele pentru această boală sunt pe cale să se tripleze în următoarele trei decenii. Dar un lucru le dă speranță oamenilor. În ultimele trei decenii, incidența demenței în SUA și în Europa a scăzut cu aproximativ 13% în fiecare deceniu. Riscul absolut de demență pare să fie în scădere pentru generațiile mai tinere, posibil din cauza unui stil de viață și a unei educații mai sănătoase.

Dimensiunea creierului ar putea explica incidența mai scăzută a demenței la generațiile mai tinere

Deoarece creierul bolnav se micșorează treptat în timp, a avea mai mult volum ar putea ajuta la protejarea împotriva pierderilor legate de vârstă, spun studiile. Pentru a vedea dacă dimensiunea creierului ar putea explica incidența mai scăzută a demenței la generațiile mai tinere, deCarli și colegii săi au folosit datele colectate de Framingham Heart Study, care a urmărit starea de sănătate a americanilor născuți între 1930 și 1980.

Atunci când participanții au împlinit vârsta cuprinsă între 55 și 65 de ani, ceea ce s-a întâmplat între 1999 și 2019, au fost supuși la o imagistică prin rezonanță magnetică a creierului lor. Aceste date au fost puse la dispoziție abia în octombrie 2023. Iar deCarli și colegii săi arată că generațiile mai tinere au volume cerebrale mai mari.

„O structură mai mare a creierului reprezintă o rezervă cerebrală mai mare”

„Structuri cerebrale mai mari, precum cele observate în studiul nostru, pot reflecta o mai bună dezvoltare a creierului și o mai bună sănătate a creierului. O structură mai mare a creierului reprezintă o rezervă cerebrală mai mare și poate amortiza efectele la sfârșitul vieții ale bolilor cerebrale legate de vârstă, cum ar fi Alzheimer și demențele conexe”, emite ipoteza DeCarli. Exercițiile fizice regulate, de exemplu, sunt legate de un volum cerebral mai mare, în timp ce o dietă proastă, consumul de alcool și izolarea socială par să aibă efectul invers.