Simona Ionescu / Redactor Șef

Hărțuirea copiilor pe internet, inclusiv la școala online, flagelul momentului. Opinia psihologilor

Hărțuirea copiilor pe internet, inclusiv la școala online, flagelul momentului. Opinia psihologilor
Școala online face ca timpul petrecut de școlari pe internet să fie mult mai mare decât cel dinaintea pandemiei când, și atunci, copiii din România, s-a dovedit că petreceau exagerat de mult timp conectați.

Acum, cu ore în șir pe internet, a apărut un nou pericol, copiii sunt hărțuiți online. Iar hărțuirea din mediul online, cyberbulling cum i se mai zice, arată specialiștii, e mult mai periculoasă decât cea din viața reală.

Psihologii atrag atenția că mulți părinți vin deja la terapie cu copii nevrotici. Faptul că petrec ore în șir în fața calculatorului, parcurgând și școala online pe lângă timpul alocat înainte, îi afectează psihic. Psihologul Gabriela Maalouf a explicat cât de periculos este fenomenul de cyberbullying și a tras un semnal de alarmă în acest sens.

„Sunt două paliere în care părinții ar putea să se organizeze. În primul rând, tulburările pot veni pe fondul supraexpunerii la ecran. Totul pe fondul izolării, al emoțiilor care rămân reprimate, al nediscutării cu prietenii. Aceste emoții explodează la un moment dat și copiii ajung în cabinet.

În al doilea rând, este fenomenul cyberbullying, care aduce multă suferință copiilor. Dacă bullyingul era deja un fenomen evident, cyberbullying-ul este mai evident și mai important. Poate dura mai mult, cel din spatele ecranului nu știe ce se întâmplă cu copilul pe care-l jignește. Dacă în plan real îl vede că se supără, poate se oprește.

Dar, agresorul virtual nu se oprește, nu vede ce se întâmplă cu celălalt. Cyberbullying-ul poate fi făcut oriunde, nu doar de la școală, și la orice oră.

Cyberbullying-ul se manifestă prin toate discuțiile neplăcute pe care le au copiii, pe platformele pe care intră, efectele suprapunerii la ecran, plus atacurile și jignirile, acele glumițe între copii care îi determină pe mulți să ajungă în stări emoționale foarte adânci și să ajungă la cabinetul psihologic. Consecințele pot fi extrem de grave.

Știm că la bullying pot fi și consecințe fatale, avem cazuistică pe asta. Așadar, copiii pot ajunge să se confrunte cu un grad mare de anxietate. Mare grijă la efectele expunerii la ecran și la cyberbullying, care vin peste contextul în care copiii nu mai interacționează și sunt izolați. Înainte, dacă un copil avea o problemă emoțională, vorbea cu prietenii, nu neapărat găsea o rezolvare, dar își  mai vărsa din emoții într-o prietenie.

Dacă nici relația părinte – copil nu e foarte bine pusă la punct, iar copilul nu povestește prin ce trece, efectele izolării se vor vedea mult mai mult la copii. Pentru adulți este mai comod să spună ce simt. Copiii însă, dacă nu au nici prieteni, nici relația cu părinții nu este extraordinară, asta poate duce la un grad mare de depresie, de anxietate, la tulburări comportamentale, emoționale și chiar la consecințe dramatice”, a explicat Gabriela Maalouf, conform EMaramures.ro.

Ce este cyberbullyingul și cum poate fi stopat?

Cyberbullyingul înseamnă bullying prin folosirea tehnologiilor digitale. Se întâmplă în mediul online,  pe rețelele de socializare, pe platformele de schimb de mesaje, de jocuri și prin intermediul telefoanele mobile. Este vorba despre un comportament repetat cu scopul de a-i speria, leza, enerva sau umili pe cei vizați.

Cel mai adesea hărțuitorii distribuie în mediul online minciuni sau fotografii umilitoare, compromițătoare sau jenante ale cuiva. Alții transmit mesaje supărătoare sau de amenințare. Nu în ultimul rând, hărțuitorii copiază identitatea unei persoane, fac un cont fals și transmit, în numele acesteia, mesaje răuvoitoare la adresa altor persoane.

Ceea ce e de reținut e că  cyberbullying lasă „amprente digitale”, urme sau  înregistrări care pot fi găsite și care pot constitui probe necesare pentru a putea pune capăt agresiunii. Prin urmare, dacă astfel de fapte se întâmplă, e important să fie reclamate de urgență poliției, pentru că e destul de ușor de dat de urma celor rău-intenționați.

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre