Simona Ionescu / Redactor Șef
Dr. Valeriu Gheorghiță, mesaj pentru populație despre Hantavirus. „Generalul pandemiei”. Focarul de hantavirus care a izbucnit la bordul navei de croazieră MV Hondius în Oceanul Atlantic, provocând moartea a trei persoane, a speriat pe toată lumea și a iscat discuții privind o nouă potențială pandemie.
Dr. Valeriu Gheorghiță trage un semnal de alarmă în legătură cu infecțiile provocate de hantavirus, o afecțiune rară transmisă de rozătoare, care poate evolua rapid și poate duce la complicații grave.
Medicul, cunoscut publicului drept „Generalul pandemiei” după perioada coordonării campaniei naționale de vaccinare anti-COVID, avertizează că anumite forme ale bolii se pot agrava într-un interval foarte scurt, uneori în doar câteva ore, iar lipsa unui tratament antiviral eficient face ca intervenția medicală rapidă să fie esențială.
Într-un mesaj, Valeriu Gheorghiță a explicat că, în prezent, nu există un antiviral universal eficient împotriva tuturor tipurilor de hantavirus. Din acest motiv, pacienții care dezvoltă forme severe au nevoie de tratament de susținere și, în multe situații, de îngrijire în secțiile de terapie intensivă.
Hantavirusurile sunt agenți patogeni purtați de anumite specii de rozătoare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, oamenii se infectează, de regulă, prin inhalarea particulelor contaminate provenite din urina, saliva sau excrementele animalelor infectate. Riscul de expunere este considerabil mai mare în spațiile închise și puțin ventilate, precum podurile, pivnițele, magaziile sau cabanele unde există infestări cu șoareci ori șobolani.
Medicul Valeriu Gheorghiță atrage atenția că și activitățile desfășurate în aer liber pot favoriza contactul cu virusul. Persoanele care merg frecvent în camping, lucrează în agricultură sau în silvicultură pot fi mai expuse, mai ales dacă intră în contact cu zone contaminate de rozătoare. Totuși, transmiterea între oameni rămâne extrem de rară. Specialiștii au documentat clar astfel de situații doar în cazul virusului Andes, întâlnit în anumite regiuni din America de Sud.
Primele simptome ale infecției cu hantavirus pot fi ușor confundate cu cele ale unei gripe severe. Boala debutează frecvent cu febră ridicată, dureri musculare puternice, dureri de cap, greață și episoade de vărsături. În formele grave, starea pacientului se poate deteriora rapid, iar complicațiile pot include afectarea severă a plămânilor, dificultăți respiratorii, tulburări circulatorii, șoc și insuficiență renală acută.
Valeriu Gheorghiță avertizează că viteza cu care evoluează unele cazuri face ca prezentarea la medic să fie decisivă pentru supraviețuire.
În lipsa unui tratament antiviral specific, terapia se concentrează pe menținerea funcțiilor organismului până când pacientul reușește să depășească infecția. În cazurile severe, este necesară administrarea de oxigen, ventilația mecanică și supravegherea permanentă în secțiile ATI. Uneori, medicii trebuie să intervină și cu suport renal sau circulator. În cele mai grave situații poate fi utilizată procedura ECMO, o tehnologie care preia temporar funcțiile inimii și plămânilor pentru a permite organismului să se recupereze.
Dr. Valeriu Gheorghiță, mesaj pentru populație despre Hantavirus. „Generalul pandemiei”. Dezvoltarea unui vaccin împotriva hantavirusurilor este, de asemenea, dificilă. Potrivit explicațiilor oferite de medic, există numeroase tipuri de hantavirus, iar mecanismele prin care organismul dobândește o protecție eficientă nu sunt încă pe deplin înțelese. În plus, numărul relativ mic de cazuri și distribuția lor geografică îngreunează desfășurarea studiilor clinice. Cu toate acestea, cercetările continuă, inclusiv pentru vaccinuri dezvoltate pe platforme moderne, precum tehnologia ARNm și vectorii virali.
Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că, în România, între anii 2023 și 2026 au fost confirmate 15 cazuri de infecție cu hantavirus. Patru dintre acestea au fost raportate în 2023, trei în 2024, șapte în 2025 și unul până în prezent în 2026. Monitorizarea infecțiilor se realizează în opt județe din țară: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați.
În plus, la granița România – Ucraina sunt înregistrate zeci de cazuri anual. Mykola Hanich, purtătorul de cuvânt al Centrului de Sănătate Publică ucrainean, a vorbit pe acest subiect.
„În Ucraina se înregistrează anual zeci de cazuri de infecţie cu hantavirus, dar acest virus se transmite exclusiv de la rozătoare la oameni”, a spus Hanich.
Specialiștii recomandă măsuri simple pentru reducerea riscului de infectare. Este importantă evitarea contactului cu rozătoarele și cu urmele lăsate de acestea, iar spațiile închise trebuie aerisite înainte de curățenie.
Suprafețele contaminate nu ar trebui măturate uscat, deoarece particulele infectate se pot răspândi în aer. Medicii recomandă umezirea acestora înainte de curățare și utilizarea măștilor de protecție de tip FFP2 sau FFP3, alături de mănuși, în zonele considerate cu risc ridicat.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
