Jurnalistul și prezentatorul TV Mădălin Ionescu a ajuns la spital cu pneumonie. Dincolo de problemele cauzate de boală, el readuce în atenția publică un subiect care stârnește de ani buni controverse: dispariția Polidinului, unul dintre cele mai cunoscute produse ale cercetării medicale românești.
Mesajul din spital al lui Mădălin Ionescu a generat rapid dezbateri online despre rolul pe care îl avea acest imunostimulator în prevenirea infecțiilor respiratorii și despre motivele pentru care nu se mai produce. Mădălin Ionescu a ajuns din nou la spital, după ce a fost diagnosticat cu pneumonie — a treia în ultimii cinci ani.
Mădălin Ionescu, mesaj din spital
Internat la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș, jurnalistul a rememorat un episod din 1996, când a primit tratament cu Polidin pentru o răceală puternică.
Potrivit mărturiei sale, experiența de atunci l-a marcat: după administrarea tratamentului, timp de aproximativ 25 de ani nu a mai avut răceli serioase.
Mădălin Ionescu a ajuns la spitalul „Matei Balș” cu pneumonie (Foto: Facebook)
„În 1996 am făcut o răceală serioasă. Cineva din sistemul medical mi-a administrat Polidin. Atunci nu mi-am pus întrebări. Apoi s-a întâmplat ceva remarcabil: 25 de ani nu am mai avut răceli serioase.Da, răceam uneori.Dar câteva ore. Și gata. Apoi a venit 2021, pandemia, și prima pneumonie. De atunci plămânii au rămas sensibili. Și iată-mă acum, din nou în spital. Și inevitabil îmi pun o întrebare simplă. De ce nu mai există Polidin?”, a punctat Mădălin Ionescu.
Ce era Polidinul, medicamentul românesc celebru înainte de Revoluție
Polidinul a fost creat în 1966 la Institutul Cantacuzino de o echipă de cercetători coordonată de microbiologul Sylvia Hoișie. Medicamentul era un imunomodulator polibacterian injectabil, utilizat pentru stimularea imunității și prevenirea infecțiilor respiratorii.
Timp de decenii, Polidinul a fost unul dintre cele mai populare produse farmaceutice fabricate în România. În perioada de vârf a institutului se produceau milioane de fiole anual, iar medicamentul era prescris frecvent pentru prevenirea infecțiilor respiratorii recurente.
Din 2010, Polidinul a fost scos de pe piață (Foto: Arhivă)
Pentru multe generații, Polidinul a devenit aproape sinonim cu ideea de „imunitate întărită”.
Cum a fost retras Polidinul de pe piață
Dispariția produsului a început în jurul anului 2010, când Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a retras autorizația pentru producerea produselor injectabile realizate de Institutul Cantacuzino. Motivul oficial invocat a fost lipsa certificării de bune practici de fabricație (GMP).
Un an mai târziu, conducerea institutului a cerut încetarea autorizațiilor de punere pe piață pentru mai multe produse, inclusiv Polidin.
Decizia a marcat începutul declinului producției interne de vaccinuri și seruri realizate de institut. Mai mult, arată Mădălin Ionescu, după 2010, Institutul Cantacuzino a trecut printr-o perioadă dificilă: producția a fost oprită, autorizațiile au fost retrase, iar instituția a fost implicată în mai multe controverse administrative și manageriale.
În cele din urmă, institutul a fost transferat în subordinea Ministerului Apărării Naționale, o decizie interpretată de unii drept o încercare de salvare a unei instituții istorice pentru medicina românească. În paralel, România a început să importe vaccinuri și produse similare, adesea la costuri mai ridicate.
Întrebările care rămân fără răspuns
Postarea lui Mădălin Ionescu ridică din nou o serie de întrebări care circulă de ani de zile în spațiul public.
„A fost Polidin retras pur și simplu pentru că nu mai îndeplinea standardele tehnice? Sau a existat și un alt motiv mai puțin discutat? Faptul că era prea ieftin și prea eficient pentru o piață dominată de produse farmaceutice din import? Aceasta nu este o teorie inventată pe internet. Chiar oameni din interiorul institutului au sugerat de-a lungul timpului că interese comerciale și imobiliare au contribuit la declinul instituției.
Când un vaccin românesc costa de câteva ori mai puțin decât unul din import, dispariția lui devenea extrem de convenabilă pentru alții. Este o întrebare legitimă. Și nu a primit niciodată un răspuns clar. Institutul Cantacuzino nu a fost o instituție oarecare. A fost unul dintre pilonii cercetării medicale românești. Produceam vaccinuri pentru tuberculoză, difterie, rabie, gripă și multe altele”, a arătat jurnalistul.
El a continuat. Ar vrea să se afle, punctual, cine a decis punerea pe butuci a Institutului Cantacuzino.
„Aseară, dintr-un hol de spital, mi-am pus câteva întrebări simple. Cine a decis oprirea producției de Polidin? Cine a semnat încetarea autorizațiilor pentru produsele Cantacuzino? De ce modernizarea institutului a întârziat ani întregi? A fost doar incompetență administrativă? Sau au existat interese economice care au preferat dispariția unei producții românești ieftine și eficiente?
Și, mai ales, când va spune statul român adevărul complet despre Cantacuzino? Pentru că dincolo de rapoarte și comunicate există oameni reali. Oameni care ajung în spitale. Oameni care își amintesc că a existat cândva un produs românesc care îi ajuta să nu ajungă acolo”, a mai notat Mădălin Ionescu.
Mădălin Ionescu i-a stârnit pe români
Intervenția lui a stârnit reacții virale în mediul online. Mii de români au luat atitudine și și-au spus părerea.
„Ei nu fac bani daca noi suntem sănătoși…”, a punctat cineva.
Oamenii îi cer jurnalistului și prezentatorului să se implice mai mult decât a atrage atenția în mediul online.
„Poate inițiați chiar dumneavoastră un demers (???), strângere de semnături, poate aveți contacte cu oameni care ar putea să propună redeschiderea, reautorizarea Institutului Cantacuzino pentru producerea iar a Polidinului. Pneumoniile repetate le puteți considera un semn de la Univers/Divin că ar trebui să faceți acest lucru spre binele dumneavoastră și al multor oameni care ar avea nevoie. Doamne ajută tuturor!”, a menționat o altă persoană.
Foto: Facebook
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
