Alimentația echilibrată, mișcarea regulată și renunțarea la fumat sunt printre măsurile care pot contribui la reducerea riscului de cancer. În paralel, pe internet circulă afirmații potrivit cărora transpirația abundentă, somnul cu stomacul gol și eliberarea rapidă a emoțiilor ar proteja organismul de această boală. Dar cât este adevăr medical și cât este mit? Cercetările oferă câteva răspunsuri importante.
Sunt trei obiceiuri care pot reduce riscul de cancer, conform oamenilor de știință. Descoperirea medicilor e bine să fie cunoscută de toată lumea în contextul în care cancerul rămâne una dintre cele mai complexe provocări ale medicinei moderne. Riscul de îmbolnăvire este influențat de numeroși factori, inclusiv vârsta, predispoziția genetică, expunerile din mediu, infecțiile și stilul de viață. Nu există o categorie de persoane complet imună la cancer, iar adoptarea unor obiceiuri sănătoase nu poate garanta protecția absolută.
Totuși, există măsuri susținute de dovezi științifice care pot reduce probabilitatea apariției anumitor tipuri de cancer. Institutul Național al Cancerului din Statele Unite subliniază importanța prevenirii prin reducerea expunerii la factori cancerigeni, menținerea unei greutăți sănătoase și activitate fizică regulată.
Alimentația echilibrată: un pas important pentru reducerea riscului
O dietă variată, bogată în legume, fructe, cereale integrale și leguminoase, contribuie la menținerea sănătății generale și la controlul greutății corporale. Aceste obiceiuri fac parte din recomandările internaționale pentru prevenirea cancerului. Nu există însă un aliment-minune care să împiedice apariția bolii. Efectele alimentației trebuie înțelese în contextul întregului stil de viață, iar rezultatele studiilor diferă în funcție de tipul de cancer și de factorii analizați.
Alimentația echilibrată e un aliat în prevenirea cancerului Foto: Arhivă RV
Institutul Național al Cancerului din SUA atrage atenția că asocierea dintre un anumit aliment și riscul de cancer nu demonstrează automat că acel aliment este responsabil pentru modificarea riscului.
În practică, este util să consumi mai multe alimente vegetale, să limitezi produsele ultra procesate și să menții o greutate sănătoasă. De asemenea, limitarea consumului de alcool este importantă, deoarece acesta este un factor de risc pentru mai multe tipuri de cancer.
Renunțarea la fumat, una dintre cele mai importante măsuri de prevenție
Dintre obiceiurile care pot fi schimbate, evitarea tutunului are un rol major în reducerea riscului de cancer. Fumatul este asociat cu numeroase forme ale bolii, inclusiv cancer pulmonar, oral, laringian, esofagian și vezical. Renunțarea la fumat reduce riscurile pentru sănătate, chiar dacă beneficiile nu apar toate imediat.
Este importantă și evitarea expunerii la fumul de țigară al altor persoane. În plus, produsele din tutun nu devin sigure doar pentru că sunt promovate drept alternative la țigările convenționale.
Prevenția nu se rezumă la renunțarea la fumat, dar acesta este unul dintre cei mai importanți pași pe care o persoană îi poate face pentru a-și proteja sănătatea.
Mișcarea regulată susține organismul
Activitatea fizică este asociată cu un risc mai mic pentru anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul de colon și cancerul de sân după menopauză. Mișcarea ajută la menținerea greutății corporale, influențează metabolismul și poate contribui la reglarea unor procese hormonale implicate în dezvoltarea anumitor tumori.
Nu este obligatoriu să faci antrenamente intense pentru a obține beneficii. Mersul alert, mersul pe bicicletă, înotul sau alte activități adaptate condiției fizice pot face parte dintr-o rutină sănătoasă.
Potrivit Institutului Național al Cancerului din SUA, dovezile arată o asociere între nivelurile mai ridicate de activitate fizică și reducerea riscului pentru mai multe tipuri de cancer.
Transpirația elimină toxinele care provoacă cancer?
Una dintre afirmațiile care circulă online susține că persoanele care transpiră abundent, fie la saună, fie în timpul muncii fizice sau al exercițiilor, ar elimina prin piele metale grele precum cadmiul, arsenul și plumbul. Conform aceleiași teorii, aceste substanțe s-ar acumula în organismul celor care transpiră mai puțin și ar favoriza apariția mutațiilor celulare.
Este adevărat că unele substanțe pot fi detectate în transpirație. Totuși, nu există dovezi clinice solide că transpirația abundentă previne cancerul prin eliminarea acestor substanțe.
Organismul gestionează eliminarea multor produse de metabolism în principal prin ficat și rinichi, iar importanța transpirației în eliminarea contaminanților diferă în funcție de substanță și de condițiile individuale.
De asemenea, nu există dovezi că persoanele care transpiră puțin acumulează automat substanțe cancerigene în țesutul adipos sau că această acumulare declanșează în mod direct mutații celulare.
Sauna și exercițiile fizice pot avea alte beneficii pentru sănătate, dar nu ar trebui folosite ca metode de detoxifiere anticancer. Transpirația excesivă, în special în condiții de căldură, poate provoca deshidratare și supraîncălzire.
Postul de noapte și autofagia: ce au descoperit medicii
O altă afirmație populară susține că persoanele care merg la culcare cu o ușoară senzație de foame ar putea activa mecanismele prin care organismul elimină celulele deteriorate, împiedicând astfel apariția cancerului.
În centrul acestei teorii se află autofagia, un proces celular prin care organismul descompune și reciclează componente celulare deteriorate. Cercetarea autofagiei a fost recompensată cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2016, acordat biologului Yoshinori Ohsumi pentru descoperirile privind mecanismele acesteia.
Totuși, premiul Nobel nu a demonstrat că postul previne cancerul la oameni. Autofagia are roluri complexe, iar efectele sale în cancer depind de contextul biologic și de stadiul bolii.
Un studiu publicat în revista JAMA Oncology în 2016 a analizat datele a 2.413 femei cu cancer de sân în stadiu incipient. Cercetătorii au observat că participantele care raportau un interval de post nocturn de cel puțin 13 ore aveau un risc cu aproximativ 36% mai mic de recidivă decât cele cu un interval mai scurt.
Emoțiile reprimate și stresul: pot influența riscul de cancer?
A treia teorie virală susține că persoanele care își exprimă furia sau își eliberează rapid emoțiile ar avea o protecție mai bună împotriva cancerului. În schimb, cei care își reprimă sentimentele ar menține un nivel crescut de cortizol, ceea ce ar reduce activitatea celulelor natural killer, implicate în apărarea imună.
Există cercetări privind relația dintre stres, sistemul imunitar și sănătate. Stresul cronic poate influența somnul, comportamentele alimentare, consumul de alcool și tutun și capacitatea unei persoane de a urma recomandările medicale.
Activitatea celulelor natural killer este importantă pentru funcționarea sistemului imunitar, dar nu poate fi folosită pentru a prezice simplu dacă o persoană va dezvolta sau nu cancer. Nici nivelul cortizolului, luat separat, nu oferă o asemenea garanție.
Gestionarea stresului rămâne importantă pentru starea de bine. Psihoterapia, activitatea fizică, somnul suficient, tehnicile de relaxare și sprijinul social pot ajuta la menținerea echilibrului emoțional. Nu este însă corect ca o persoană diagnosticată cu cancer să fie făcută responsabilă pentru boala sa din cauza felului în care și-a gestionat emoțiile.
Nervul vag și sănătatea: ce știm cu adevărat
Nervul vag face parte din sistemul nervos autonom și contribuie la reglarea unor funcții precum ritmul cardiac, digestia și răspunsul organismului la anumite situații de stres.
Respirația lentă, relaxarea și unele practici de mindfulness pot ajuta la reducerea stresului perceput și la îmbunătățirea stării de bine. Aceste beneficii nu trebuie însă confundate cu o metodă dovedită de eliminare a cancerului.
Ce măsuri au cele mai solide dovezi pentru prevenirea cancerului?
În locul promisiunilor spectaculoase despre detoxifiere, post sau controlul emoțiilor, prevenția ar trebui să se bazeze pe măsuri susținute de dovezi medicale:
– Evitați tutunul și fumul de țigară.
– Mențineți o alimentație echilibrată și o greutate sănătoasă.
– Faceți mișcare în mod regulat și limitează perioadele lungi de sedentarism.
– Limitați consumul de alcool.
– Respectați recomandările privind vaccinarea împotriva HPV și a hepatitei B, în funcție de vârstă și eligibilitate.
– Protejați-vă de expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete.
– Participați la programele de screening recomandate pentru vârsta, sexul și riscul tău individual. Screeningul poate ajuta la depistarea anumitor tipuri de cancer înainte de apariția simptomelor sau în stadii mai timpurii, când tratamentul poate fi mai eficient. Investigațiile recomandate diferă în funcție de tipul de cancer și de profilul fiecărei persoane.
Concluzie: obiceiurile sănătoase contează
Nu există anumite tipuri de oameni care să fie garantat feriți de cancer. Nici transpirația abundentă, nici mersul la culcare cu stomacul gol și nici eliberarea rapidă a emoțiilor nu oferă o protecție absolută împotriva bolii.
Dar e dovedit științifică că alimentația echilibrată, evitarea tutunului, activitatea fizică și participarea la screeningul recomandat pot contribui la reducerea riscului și la protejarea sănătății pe termen lung.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
