Pe 29 iunie, îi sărbătorim pe Sfinții Petru și Pavel, zi în care peste 500.000 de români își serbează onomastica. În tradiția populară, ziua Sfinților Petru și Pavel este denumită și Sânpetru de vară, zi care marchează miezul verii agrare și începutul secerișului.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Mare păcat în zi de mare sărbătoare dacă nu respecți aceste tradiții și obiceiuri românești vechi de sute de ani.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt pomeniți în Biserica Ortodoxă în fiecare an pe data de 29 iunie fiind o sărbătoare foarte importantă pentru creștini. Cei doi sunt ocrotitorii celor lipsiți de libertate.
Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie și căldură, având puterea de a arunca grindina pe pământ atunci când observă că oamenii se îndepărtează de credința în Isus Hristos. Potrivit tradiției populare acesta apare ca un om obișnuit având straie țărănești, lucrează pământul și crește vite.
Cât despre Sfântul Pavel se știe că a pornit în trei mari călătorii de-a lungul vieții, perioadă în care a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. Acesta a fost ucis din porunca împăratului Nero în anul 67 fiind amintit de Biserica Ortodoxă în același timp cu Sfântul Petru.
Sfântul Apostol Petru este fratele Apostolului Andrei și s-a născut în Betsaida Galileei primind la naștere numele de Simion. El a fost cel care a mărturisit în numele apostolilor dumnezeirea lui Hristos, dar s-a lepădat de El când a fost prins spre a fi răstignit pe cruce. Petru a luptat împotriva creștinilor, însă la un moment dat Isus Hristos i s-a arătat pe calea Damascului într-o lumină orbitoare și l-a mustrat aspru. Atunci a luat Sfântul Petru decizia de a se converti, primind botezul de la însuși episcopul Damascului, Anania.
Cui îi spunem ”La mulți ani!”
Numele de Petre și Petra cele mai purtate de români. Li se poate spune ”La mulți ani!” celor pe care îi cheamă Paul, Pavel, Petrică, Petrișor, Petronel, Paula, Paulina, Petronela, Petruța, Petrița, Paulica, Petra, Pavelina sau Paulică.
Sfinții Petru și Pavel. Ce este interzis să faci astăzi!
Sărbătoarea celor doi sfinți vine după o perioadă de post care durează 14 zile, perioadă care diferită în funcție de data la care pică Paștele.
Cât despre obiceiurile și tradițiile pe care credincioșii le păstrează în această zi de sărbătoare acestea nu sunt deloc puține la număr. Având în vedere că Sfinții Petru și Pavel sunt trecuți în calendarul ortodox cu cruce roșie este păcat ca în această zi să speli, să coși sau să calci.
- Femeile nu au voie să lucreze în casă pentru că e vremea când trec ielele și strâmbă trupul acestora
- Tot în această zi nu se lucrează la câmp fiind o zi dedicată cinstirii sfinților și odihnei
- Se spune că femeile nu au voie să mănânce mere în această zi pentru a nu supăra persoanele în vârstă
- Tot pe 29 iunie are loc sărbătoarea lupilor care ne spune că nu se pun capcane şi nu se alungă lupii cu focuri de armă pentru că aceste animale trebuie îmblânzite.
- O tradiție veche populară ne amintește că până în această zi de sărbătoare nu se scutură merii, ogoarele fiind ocrotite de căderea grindinei
- Cucul și privighetorile nu mai cântă începând din ziua în care sunt cinstiți în Biserică Sfinții Petru și Pavel
- Pentru a avea spor în casă și sănătate este foarte important să sfințim pachete la Biserică care ulterior se vor împărți. Acestea trebuie să conțină colaci, mere dulci, mere acrișoare și lumânări
- Dacă în această zi plouă și tună atunci nucile și alunele vor avea viermi
- Oamenii pistruiați trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopții, atunci când cântă cocoșul pentru ca aceștia să nu se mai înmulțească
- În perioada postului, în unele zone de la țară mamele leagă la gâtul fetelor usturoi sau pelin ca atunci când trec ielele să nu le zăpăcească mințile.
Ce se dă de pomană de Sfinții Petru și Pavel
Sărbătoarea foarte importantă pentru creștinătate are loc în fiecare an, pe data de 29 iunie. Românii au foarte multe tradiții și obiceiuri în această zi sfântă.
În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi- sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de Sânpetru. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau. De ziua sfinților Petru și Pavel, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă- tot în această zi oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi.
În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vin, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci şi puţină miere în faguri, pe care apoi le împart celor nevoiași.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook