Seria documentară „Omul și timpul” continuă la TVR 1 cu al doilea sezon, în fiecare duminică, de la ora 19.00. Mișcarea reformistă inițiată în Cehoslovacia de Alexander Dubček deschide, pe 4 iulie, seria de zece episoade în premieră.
FOTO: Rafael Udriște și cercetătorul Florian Banu
Realizatorii Televiziunii Române Ruxandra Țuchel și Rafael Udriște ne-au propus să căutăm să înțelegem câteva dintre marile „de ce-uri” ale istoriei noastre recente, aducând la lumină evenimente cărora vremurile de astăzi le-au pus deja ștamila „CLASAT”.
Sezonul al doilea al seriei documentare „Omul și timpul” începe azi, duminică, 4 iulie, de la ora 19.00, la TVR 1. În primul dintre cele zece episoade, Rafael Udriște va analiza, pas cu pas, alături de istoricul și cercetătorul CNSAS Florian Banu, mișcarea reformistă cunoscută drept „Primăvara de la Praga”, se spune într-un comunicat al echipei TVR1, care ne oferă și detașii despre cuprinsul emisiunii.
Ce s-a întâmplat la Praga într-o noapte de august din 1968
În noaptea de 20 spre 21 august 1968, tancurile sovietice au intrat în Praga și în alte mari orașe cehe și slovace. Astfel se punea capăt, cu violență, mișcării pentru libertate aparută în Cehoslovacia odată cu venirea la putere a lui Alexander Dubček. În ianuarie 1968, Moscova îl numise pe Alexander Dubček în funcția de șef al Partidului Comunist Ceh, în locul lui Antonin Novotny. De origine slovacă, acest politician, care rezistase ocupației naziste, a început o reformă politică și economică ce ar fi dus la o ruptură iminentă de Uniunea Sovietică.
Într-o țară în care cenzura era severă și libertatea de expresie aproape inexistentă, Dubček a restabilit libertatea presei, a desființat cenzura ziarelor, radioului și televiziunii publice și a lansat conceptul de „socialism cu față umană”. Acestă mișcare reformistă este cunoscută în istoria recentă sub numele de „Primăvara de la Praga”.
Un bun strateg, Dubček era totuși precaut. El a încercat să reformeze Cehoslovacia încet, evitând în special mișcări de revoltă colectivă. Și aceasta pentru că amintirea Revoluției Maghiare din 1956 și mai ales amintirea reprimării ei sângeroase erau încă vii în memoria tuturor. Chiar și așa, fără să facă gesturi ostentative, reformele lui Dubček nu au fost privite cu ochi buni nici de Moscova și nici de țările membre ale Pactului de la Varșovia. În consecință, Uniunea Sovietică și aliații săi din lagărul socialist vor pune capăt Primăverii de la Praga la mijlocul lunii august 1968.
Mai exact, în noaptea de 20 spre 21 august 1968, țările Pactului de la Varșovia au invadat Cehoslovacia. Aproximativ 500.000 de soldați și 7000 de tancuri au permis sovieticilor să ocupe Cehoslovacia în de 24 de ore. Avioane militare sovietice au luat cu asalt aeroportul din Praga.
Cehii nu au putut respinge acestă invazie. Orice formă de rezistența armată a fost înăbușită imediat. Așadar, cehii au reacționat subversiv. Timp de o săptămână, Radio Praga Liberă, un post de radio clandestin, a făcut cunoscută lumii întregi agresiunea militară a URSS față de Cehoslovacia.
Alexander Dubček nu va fi îndepartat de la putere imediat. El va rămâne în funcția de Secretar General al Partidului Comunist cehoslovac până în aprilie 1969. Ca urmare a invaziei sovietice, mai mult de 70.000 de cehi au ales exilul. Singura țară care nu a participat la acest act de agresiune a fost România. De ce? Vom afla duminică, în primul episod al celui de-al doilea sezon „Omul și timpul” de la TVR 1.
