Invitata Irinei Păcurariu la „Rețeaua de idoli” de luni, 9 noiembrie, de la ora 21:00, la TVR 2, a tradus în perioada comunistă peste 3000 de filme, aduse pe ascuns în România. Sunt doar o mica parte dintre cele câteva zeci de mii pe care criticul de film le-a vizionat de-a lungul timpului. În amintirea multora,
Irina Margareta Nistor rămâne vocea care însoțea filmele cu Chuck Norris, dar cel mai mult îi place să se recomande drept: Doamna care a dublat „Pe aripile vântului” pe casete în România.
„Irina Margareta Nistor este admirabilă: deșteaptă, are umor, sângele îi e aproape albastru, pare mereu deasupra lucrurilor și este mereu în miezul lor. Nu doar că a văzut filme toată viața ei, dar acum câțiva ani documentarul „Chuck Norris vs. Communism”, regizat de Ilinca Călugăreanu, îi este dedicat”, spune Irina Păcurariu.
Coproducţie România/ Germania/ Marea Britanie, documentarul „Chuck Norris vs. Communism” a fost proiectat în premieră mondială la începutul anului 2015, la Festivalul Sundance și a fost difuzat în ianuarie 2016 pe canalul naţional de televiziune american PBS.
Pelicula prezintă povestea casetelor video piratate care au permis câtorva milioane de români să eludeze regimul represiv comunist. Este povestea Irinei Margareta Nistor, o femeie foarte hotărâtă şi pasionată, a cărei voce pătrunzătoare şi marcantă a inspirat o ţară întreagă. În timpul zilei, Irina traducea filmele Comitetului de Cenzori al Televiziunii Naţionale, asistând zilnic la absurdităţile sistemului comunist care eradica rapid orice informaţie din Vest. Pe afaceristul Zamfir, care comercializa casete video, l-a întâlnit în 1985, când a dublat vocea tuturor personajelor din filmele vândute de el pe piaţa neagră – de la Chuck Norris şi Robert De Niro, până la Jane Fonda şi ET.
„Irina Margareta Nistor, probabil unul dintre primele nume regăsite pe listele de pasageri ale zborurilor aeriene interne după ce s-a încheiat starea de urgență. De atunci, de la final de mai și până astăzi, continuă să călătorească spre fiecare loc din România unde se întâmplă ceva legat de film. Irina povestea că bunicii ei din partea mamei erau urmașii unei familii franceze, stabilită la București. De luat în seamă și de ținut minte este că îi chema Jobin (Joben, cum a fost el românizat) și de la ei s-a preluat și a rămas în dicționare numele celebrei pălării tubulare. De fapt, nici nu era nevoie să facă mare lucru ca să provoace cu alte variante scenarii de film despre propria ei viată”, spune Irina Păcurariu, realizatoarea emisiunii „Rețeaua de idoli”.
Cum sunt românii cinefili
Irina Păcurariu: Cum arată modelul românesc în cinematografie?
Irina Margareta Nistor: Românii sunt cinefili atipici, care nu știi exact ce vor …Noi tragem mai mult spre rău decât spre bine… E mare diferență față de americanul care își dorește happy end, în anii 40-50 era un fel de cenzură… Cele care iau premii sunt altfel, de exemplu „A fost sau n-a fost”, Porumboiu, eu l-aș putea vedea în fiecare seară.”