Simona Ionescu / Redactor Șef

A început Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Ce mâncăm?

A început Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Ce mâncăm?
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este cunoscut în popor sub denumirea de Postul Sâmpetrului. Este rânduit de Biserica în cinstea celor doi apostoli și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel era numit în vechime Postul Cincizecimii, datorită darurilor Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinții Apostoli.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel nu are o dată fixă, deoarece începutul lui este în funcție de dată variabilă a Sfintelor Paști. Anul acesta postul începe astăzi, 15 iunie, și ține până pe data de 29 iunie, scrie ziarullumina.ro.

Ce mâncăm în Postul Sfinților Petru și Pavel

În Postul Sfinților Petru și Pavel, sâmbătă și duminică se mănâncă peşte. Avem dezlegarea la pește și pe 24 iunie, atunci când sărbătorim Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Postul Sfinților Apostoli este un post considerat ușor. Învățătura pentru posturi din Ceaslovul Mare arată că luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără ulei, marți și joi la fel, dar cu untdelemn și vin. Dezlegarea la pește există și luni, marți și joi dacă atunci este sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare și cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă doar la untdelemn și vin. De asemenea, este dezlegare la peşte în această perioadă la sărbătoarea hramului unei biserici. Dacă însăşi sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la pește, vin și ulei.

Anul acesta avem dezlegare la peşte în acest post, sâmbătă, 20 iunie, duminică, 21 iunie, luni, 22 iunie, când îl sărbătorim pe Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, de Sânziene, miercuri 24 iunie, sâmbătă, 27 iunie şi duminică, 28 iunie, scrie ziarulumina.ro.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

  • În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Această zi marchează miezul verii agrare și începutul secerișului.
  • În tradiția populară, până în acestă zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
  • Tot acum, Sânpetru pocnește din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciți pe drumuri de munte sau în pădure.
  • Pentru sporul casei și pentru sănătate, se respectă tradiția Moșilor de Sânpetru și se sfințesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci și mere acrișoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
  • Oamenii pistruiați trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșul; tradiția spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulțesc.
  • Dacă tună și fulgeră în ziua Sfinților Apostoli, nucile și alunele vor fi viermănoase.
  • Tot tradiția spune că, pe durata postului, femeile nu au voie să lucreze în casă pentru că e vremea când trec ielele și strâmbă trupul femeii pe care o găsește lucrând.
  • În zilele de post ale Salpetrului, există obiceiul că, la țară, mamele să lege la gâtul fetelor usturoi sau pelin ori să le pună aceste plante pe tălpi, că atunci când trec frumoasele, adică ielele, să nu zăpăcească mințile copilelor.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre