Toamna aceasta, drama supermodelului Linda Evangelista a ieșit la iveală. Povestită chiar de ea. Supermodelul a explicat motivul pentru care a spus adio scenei din 2016. Vinovatul, spune ea, are un nume și prenume și se numește: chirurgie estetică. Dezvăluind povestea ei lumii, Linda Evangelista a reușit să atragă atenția asupra unui paradox foarte important, cel al violenței inerente cultului frumuseții.
Ea vorbește despre cererea absurdă ca femeile să arate neîncetat tinere și perfecte, conform canoanelor de neatins. Un editorial publicat pe 16 octombrie în New York Times, amintește povestea lui Evangelista care a dat în judecată CoolSculpting deoarece, după unele tratamente în 2015/2016, zonele afectate (față, abdomen, coapse, șolduri) au fost desfigurate.
Drama supermodelului Linda Evangelista
Practica CoolSculpting este bine cunoscută și promite să înghețe celulele adipoase fără intervenție chirurgicală sau durere. Totuși, pe lângă costul a mii de dolari, un efect secundar suplimentar este hiperplazia paradoxală adiposă (HAP) de la care a fost afectată Linda Evangelista.
Pe scurt, în loc să se micșoreze, celulele adipoase s-au înmulțit, rezultând depuneri de grăsime de o formă neobișnuită: zone lungi, dreptunghiulare solide, care de fapt reproduc perfect forma baghetei CoolSculpting cu care s-a realizat criolipoliza. Nici măcar câteva operații de liposucție nu au fost utile pentru a-i permite Lindei Evangelista să se întoarcă la forma ei inițială. Acest lucru a lipsit-o de mijloacele ei de existență (adică capacitatea de a lucra ca model de modă) și a cufundat-o într-o depresie grea.
Un tratament precum CoolSculpting pretinde că îngheață, până la moarte, celulele adipoase prin intermediul unui aparat. Și, deși se crede că este nedureros și nu necesită timp de pauză între proceduri, anecdotele online de la foști pacienți încep să se acumuleze, care detaliază efecte secundare precum durerea severă și mobilitatea redusă, care durează săptămâni întregi, informează Elle.com. Un alt indiciu al procedurii invazive este că compania a refuzat să comenteze articolul din New York Times despre posibilele efecte secundare.
Sursa foto: Instagram
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook