Felix Baumgartner, regele imposibilului. „Frica a devenit prietena mea”

Felix Baumgartner, omul care a făcut lucruri considerate imposibile a povestit că a folosit frica „în avantajul meu”, aceasta devenindu-i „prietenă”. I se spunea „Felix cel fără frică” sau ”Felix neînfricatul”.

A realizat cel mai jos salt cu parașuta din lume

Felix Baumgartner a văzut lumina zilei în anul 1969, la Salzburg. Era anul în care Apollo 11 a aterizat pe Lună. A visat dintotdeauna să zboare „ca o pasăre”, iar în copilărie se cățăra în copaci și privea păsările. Iar când copacii nu mai erau suficienți, urca pe acoperișul caselor, pentru că „îmi plăcea priveliștea de sus. Voiam să văd lumea de sus”.

A sărit prima dată cu parașuta la doar 16 ani, iar în 1999 a obținut recordul de înălțime pentru un salt de pe o clădire, după ce a sărit de la 452 de metri de pe Petronas Twin Towers din Malaezia.

Câteva luni mai târziu, la Rio de Janeiro, a efectuat controversatul salt de pe statuia lui Cristo Redentor. După ce a ajuns în punctul cel mai înalt al statuii (la aproximativ 29 de metri de sol), s-a aruncat în gol, realizând ceea ce a numit cel mai jos salt cu parașuta din lume.

Felix voia întotdeauna ceva diferit

Dar nu i-a fost de ajuns. „A fost foarte emoționant, dar după un timp mi se părea că mă repet continuu. Voiam să încerc ceva diferit”, a scris într-un articol pentru Newsweek. În 2005 i s-a propus să sară cu parașuta din stratosfera terestră.

„Am vorbit cu prietenul meu Art Thompson, un om de știință și o persoană foarte inteligentă, și am început să organizăm și să formăm o mică echipă”, a declarat regretatul sportiv. Timp de șapte ani, Felix nu a avut altceva în gând decât să se arunce din stratosferă. O nebunie care devenise cel mai important proiect al său.

I-au plăcut provocările, dar nu a fost dependent de adrenalină

„Oamenii sunt fascinați de lumea de deasupra lor pentru că pare atât de inaccesibilă. Mintea mea era concentrată constant pe Red Bull Stratos. Am avut trei săptămâni de antrenament intens și teste, apoi câteva săptămâni de pauză.

Dar nu te puteai bucura cu adevărat de acele săptămâni de pauză, pentru că te gândeai încă la următoarea mare sarcină. Era un mare consum de energie și nu te mai bucurai de viață, pentru că aveai o misiune atât de importantă de îndeplinit”. A început să fie numit  Felix cel neînfricat, dar a spus sportivul mai târziu, era o minciună.

„Nu sunt dependent de adrenalină. Pentru mine nu a fost niciodată o chestiune de senzații tari. Îmi plac provocările și mă simt acasă în aer, ca marinarii pe mare și montaniarzii în munți. Desigur, adrenalina contează, dar nu este niciodată în prim-plan”, a mai spus acesta.

Copiii l-au considerat „Felix cel fără frică”

Când s-a urcat la bordul unei capsule presurizate la puțin peste 39 de kilometri deasupra Pământului, o altitudine record pentru un zbor cu balon cu echipaj, a simțit cum copil copilul din el, reușise ceva extraordinar.

A suferit de claustrofobie, studiile asupra costumului au fost epuizante și de mai multe ori proiectul a părut pe punctul de a eșua:

„Mi se părea imposibil. Eram devastat”. Dar pe 14 octombrie 2012, la ora 19:09, s-a lansat. A căzut cu o viteză de aproximativ 1,25 ori mai mare decât cea a sunetului și a reușit să aterizeze teafăr.

După saltul record s-a decis să devină „pompier” sau „salvator montan”

„Mulți copii mă consideră acum Felix cel fără frică, dar sper să reușesc să fac frica să fie cool. Toți acești copii trebuie să știe că și Felix are frică. Astfel, își pot înfrunta propriile temeri. Eu am reușit: la început, consideram costumul un handicap.

Iar persoanele cu dizabilități trebuie să găsească o modalitate de a conviețui cu handicapul lor. Când ești acolo, la record, nu mai gândești, te gândești doar să te întorci în viață”, s-a destăinuit sportivul.

La conferința de presă care a urmat, a mărturisit că atunci „când ești acolo, în vârful lumii” singurul lucru pe care ți-l dorești este să „te întorci acasă”.

După saltul record a renunțat la acea viață și a decis: „Voi fi pompier sau salvator montan”. Dar n-a putut să renunțe la „microb”. A zburat cu elicopterul, acumulând sute de ore de zbor, apoi a intrat în echipa The Flying Bulls.

A debutat într-un meci profesionist de box

A încercat cu succes să se lanseze în automobilismul de anduranță, participând ca debutant la cursa de 24 de ore de la Nurburgring, unde echipa sa a terminat pe locul nouă. A debutat într-un meci profesionist de box (categoria semigrea) și a reușit să câștige la puncte.

„Am atins un vârf și nu trebuie să-l depășesc din nou. Uneori trebuie să te ridici foarte sus pentru a înțelege cât de mici suntem”, au fost cuvintele unuia dintre cei mai mari sportivi ai lumii.