Hainele noului papă transmit un mesaj clar. Și predecesorii au ales, iar diferențele vorbesc despre ei

„Habemus Papam” a fost mesajul așteptat cu sufletul la gură nu numai de cei aproape 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume, ci și de restul oamenilor. Americanul Robert Francis Prevost este acum noul papă, Leon al XIV-lea, iar încă de la prima sa apariție, hainele noului papă au transmis un mesaj clar. La fel ca și predecesorii săi, care au ales haine cu mesaj. Au fost alegeri diferite, și tocmai acestea vorbesc despre ei, despre ce au vrut să transmită și despre cum și-au înțeles misiunea papală.
La prima sa apariție pe balconul Bazilicii Sf. Petru, Leon al XIV-lea a fost somptuos, dar nu extravagant: a ales o ținută corectă, impecabilă, purtând o cruce pectorală nobilă, dar simplă. A avut, cum spun analiștii, o alegere diplomatică pentru îmbrăcămintea în care s-a întâlnit, ulterior salutului oferit mulțimii, cu interlocutorii oficiali, conform protocolului.
Haina papală are dintotdeauna o puternică încărcătură simbolică, căutând să întruchipeze, într-o bucată de stofă, sacralitatea și autoritatea spirituală și temporală a Papei, dar și legătura dintre Biserica Catolică și lume, arată Amica.it. Evoluția veșmântului papal, din secolul al XVI-lea până astăzi, reflectă schimbările istorice, sociale și teologice: este oglinda figurii papei în timp, adaptându-se contextului social, dar păstrând o tradiție ce subliniază caracterul universal al pontificatului, mai arată sursa citată.
Veșmântul alb al Papei, cunoscut ca „sutană” sau „haină papală”, este cel mai cunoscut simbol al pontifului. Puțini știu despre „camera lacrimilor”, aflată lângă Capela Sixtină, unde noul papă își schimbă sutana roșie de cardinal cu cea albă.
Această tradiție datează din vremea Papei Pius al V-lea (1566–1572), un călugăr dominican care a păstrat haina albă a ordinului său (Dominicanii erau numiți „călugării albi”) în locul celei roșii, tradiționale pentru papii acelei epoci. Acest gest a devenit o regulă, transformând albul în culoarea exclusivă a papilor.
Este cunoscut că, în simbolistica creștină, albul înseamnă puritate, lumină și înviere. Albul evocă inocența evanghelică, chemarea la sfințenie și, pentru papă, rolul de „vicarius Christi”, reprezentantul lui Hristos pe Pământ.
La această haină se adaugă alte elemente simbolice: mozzetta (o mantie scurtă pe umeri), crucea pectorală (comună tuturor episcopilor) și zucchetto (acoperământul rotund de cap — alb pentru papă, roșu pentru cardinali, violet pentru episcopi), care indică gradul ecleziastic și supunerea în fața lui Dumnezeu.
În secolul al XVI-lea, în plină Renaștere, papa era unul dintre cele mai elegante și opulente personaje. Purta haine somptuoase din catifea, brocart sau mătase bogat decorată. Culoarea dominantă era roșul purpuriu, semn nu al nobilimii, ci al pasiunii și sacrificiului și, totodată, o culoare menită să detașeze: era greu de obținut, fiind rezervată exclusiv celor foarte bogați.
În aceeași epocă, veșmintele erau completate cu accesorii simbolice: camauro, pallium (o bandă din lână care simbolizează rolul de păstor al Bisericii) și, mai ales, tiara – o coroană luxoasă care exprima tripla autoritate a papei: sacră, temporală și spirituală.
Secolul XX a adus papi care, deși au păstrat tradiția vestimentară, au căutat apropierea de oameni.
Papa Ioan Paul al II-lea (1978–2005) a inițiat o simplificare a ținutei. El a decis să nu poarte niciodată tiara, preferând apropierea pastorală. Benedict al XVI-lea, deși urmaș al lui Ioan Paul al II-lea, a readus solemnitatea liturgică.
Acesta purta veșmintele somptuoase tradiționale, vrând să le arate oamenilor frumusețea și continuitatea istorică a Bisericii. A reintrodus camauro, mozzetta roșie cu hermină și mitre în stil renascentist. Toate aceste alegeri nu erau estetice, ci simboluri ale sacralității și continuității.
După el a urmat Papa Francisc, care, dimpotrivă, a ales încă de la bun început un stil vestimentar sobru și simplu. A renunțat la multe ornamente tradiționale, precum mozzetta roșie sau crucea de aur, optând pentru una din argint. Mitra și veșmintele sale liturgice au fost simple, fără broderii opulente. Mai mult, în ciuda rangului, de multe ori le-a folosit pe cele din timpul slujirii sale ca arhiepiscop de Buenos Aires.
Pantofii roșii ai papei sunt un simbol puternic, amintind de sângele martirilor. Ioan Paul al II-lea îi purta, Benedict al XVI-lea i-a reintrodus cu eleganță. Deși s-a vehiculat că aceștia ar fi realizați de celebra casă de modă Prada, informația nu este reală.
Pantofii roșii ai papei sunt realizați de artizani italieni specializați, adesea croitori și pantofari din Roma sau din apropierea Vaticanului, care lucrează manual pentru Sfântul Scaun.
Papa Ioan Paul al II-lea a purtat pantofi roșii mai funcționali, realizați de artizani vaticani, dar i-a schimbat uneori cu pantofi maronii sau negri, mai comozi din cauza problemelor de sănătate. Adriano Stefanelli, un pantofar din Novara, este cunoscut pentru că a realizat pantofii roșii ai Papei Benedict al XVI-lea. El i-a trimis chiar personal modele făcute la comandă.
Papa Francisc, în schimb, a refuzat din start pantofii roșii și a ales pantofi negri, în spiritul său sobru și pastoral.
Alegerea pantofilor nu e o chestiune de gust, ci reflectă o direcție spirituală. La fel stau lucrurile și în ce privește vestimentația papilor.
Se spune că „nu haina face pe om” sau, în dândul Bisericii, „haina nu face călugărul”, dar la papă lucrurile stau altfel. Haina îl face pe papă, exprimând clar, fără echivoc, viziunea sa asupra misiunii la care a aderat. Benedict a valorizat tradiția, Francisc a ales simplitatea radicală, iar Leon al XIV-lea pare să se poziționeze între cei doi: „in medio stat virtus” – virtutea stă la mijloc.
Dincolo de roba albă, noul papă a primit accesoriile aurii și tiara realizate de designerul și parfumierul Filippo Sorcinelli, cel care i-a îmbrăcat și pe papii predecesori lui.
Mai mult, numele ales de acesta, Leon al XVIII-lea, trimite la o apropiere de chestiunile sociale ale muncitorilor și lucrătorilor (predecesorul papă care a purtat același nume, Leon al XIII-lea, a inaugurat o nouă eră a Doctrinei Sociale a Bisericii).
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook