Simona Ionescu / Redactor Șef

Mama eroină Ursula von der Leyen. Ceaușescu ar fi decorat-o pentru numărul de copii născuți

Mama eroină Ursula von der Leyen. Ceaușescu ar fi decorat-o pentru numărul de copii născuți
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene din 2019, este considerată cea mai puternică femeie din Europa, fiind desemnată de Forbes în 2022, 2023 și 2024 drept liderul feminin global numărul unu. Nu multă lume știe însă că Ursula von der Leyen este mamă eroină.

Dincolo de cariera politică impresionantă, viața personală a Ursulei von der Leyen, este un capitol la fel de remarcabil. Ursula este mamă a șapte copii, iar din 2021 a devenit și bunică.

Mamă a șapte copii: o alegere personală și asumată

Dincolo de impresionanta sa carieră politică, viața personală a Ursulei von der Leyen este la fel de remarcabilă. Ea este mamă a șapte copii: doi băieți și cinci fete, născuți între 1987 și 1999: David (n. 1987), Sophie (n. 1989), Maria Donata (n. 1992), Victoria și Johanna (gemene, n. 1994), Egmont (n. 1998) și Gracia (n. 1999) 

Ursula von der Leyen, mamă eroină
Familia Ursulei von der Leyen este mare iubitoare de animale

În 1986, s-a căsătorit cu cardiologul și profesorul universitar Heiko von der Leyen, iar copiii au crescut într‑o atmosferă caldă și organizată, în jurul valorilor familiei.

În ciuda poziției sale înalte, Ursula von der Leyen a declarat într‑un interviu că „viața de familie este temelia care mă susține în tot ceea ce fac’’ și că, de asemenea, este și „baza stabilă care îi permite să construiască în exterior”, iar rutina lor include și un grup-chat de familie prin care rămân conectați zilnic.

Viață de bunică: „Un moment magic”

În mai 2021, Ursula a devenit bunică și a postat o fotografie emoționantă cu nepotul în brațe, alături de mesajul: „#bunicămândră. Un moment atât de magic – primul meu nepot!”

Gestul ei a fost primit cu căldură în spațiul public, mai ales că rareori un lider de rang atât de înalt își arată latura personală cu atât de multă sinceritate.

Ursula von der Leyen și primul său nepoțel

Valorile care o definesc: credința, modestia, familia

Crescută într-o familie protestantă cu rădăcini politice puternice (tatăl ei, Ernst Albrecht, a fost premier al landului Saxonia Inferioară), Ursula von der Leyen a învățat devreme valoarea responsabilității.

A trecut prin experiențe marcante, precum moartea surorii sale Benita‑Eva, care a influențat profund sensibilitatea sa socială și empatia. Astăzi, ea și familia locuiesc într-o fermă de lângă Hanover, unde natura și animalele fac parte din cotidian.

Cariera politică și rolul de mamă: două misiuni complementare

În paralel cu viața de familie, Ursula a avut o ascensiune politică remarcabilă. A ocupat funcții importante în guvernele Germaniei: Ministru al Familiei, Ministru al Muncii, Ministru al Apărării.

În toate aceste roluri, a promovat activ politici de sprijin pentru familii, precum: extinderea concediului parental, creșterea numărului de grădinițe, sprijinirea mamelor care lucrează.

Leadership și discreție: două fețe ale aceleiași personalități

În 2024, Ursula von der Leyen a fost realeasă în fruntea Comisiei Europene pentru un al doilea mandat. Discretă, dar fermă, este considerată un lider de criză, capabil să gestioneze cu luciditate marile provocări ale Europei: războiul din Ucraina, tranziția ecologică, criza energetică și digitalizarea accelerată.

Totuși, în spatele acestui profil public impresionant se află o femeie care nu și-a neglijat niciodată viața de acasă, un model rar de echilibru între responsabilitate politică și devotament familial.

Ursula von der Leyen ar fi fost un model demn de decorat, dacă trăia în România

Într-un context mai larg, cu șapte copii născuți și crescuți, Ursula von der Leyen ar fi fost considerată, în alte vremuri, un veritabil simbol al maternității la nivel național. De altfel, în România socialistă, femeile cu familii numeroase erau răsplătite oficial de stat prin titluri și distincții care valorizau maternitatea ca pe un act de importanță națională.

Ursula von der Leyen, mamă eroină
Ursula von der Leyen, mamă tânără cu 7 copii.

Glumă subtilă sau provocare culturală, ideea că Nicolae Ceaușescu „ar fi numit-o mamă eroină și ar fi decorat‑o pentru numărul de copii” face trimitere la faimoasa distincție oferită în perioada comunistă pentru „merite deosebite în educația tinerei generații”, o recunoaștere rezervată femeilor care nășteau și creșteau un număr mare de copii. În acele vremuri, ele erau considerate exemple ale devotamentului matern, iar statutul lor era onorat public.

Evident, Ursula von der Leyen nu a fost recompensată de niciun regim în care a trăit pentru maternitate, însă rămâne o figură emblematică a Europei moderne, o femeie care, în ciuda responsabilităților publice uriașe, a crescut șapte copii, întruchipând un echilibru rar între viața de familie și cariera politică.

Cum erau răsplătite mamele cu mulți copii în România socialistă

Potrivit Decretului 190/1977, adoptat de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, femeile care nășteau și creșteau un număr mare de copii primeau distincții speciale. Acestea reflectau politica pronatalistă a regimului:

  • Titlul de „Mamă eroină”: pentru femeile care aveau 10 sau mai mulți copii.
  • Ordinul „Gloria maternității”: pentru cele cu 7-9 copii (cu două clase de recunoaștere).
  • Medalia maternității: acordată femeilor cu 5-6 copii (și ea împărțită în două clase).

Astfel, dacă ar fi trăit în România anilor ’70‑’80, Ursula von der Leyen ar fi primit „Ordinul Gloria maternității – clasa a II-a”, având șapte copii născuți și crescuți, dar comunitatea ar fi considerat-o „mamă eroină”.

Chiar dacă vremurile s-au schimbat peste tot în Europa, iar legătura pe care am făcut-o cu „epoca de aur” a României e doar un execițiu jurnalistic, rămâne faptul admirabil cum Ursula von der Leyen reușește să îmbine o carieră la cel mai înalt nivel cu rolul de mamă, bunică și femeie cu valori profund umane.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *