Efectele principale ale acestei tendințe de a face achiziții mai mult decât este necesar sunt scăderea economiilor personale și poluarea mediului înconjurător. Pentru că zilnic cumpărăm mâncare (ca o nevoie primară), avem tendința de a face risipă mai ales la acest capitol. Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), circa o treime din totalitatea alimentelor produse în întreaga lume se pierd sau se risipesc la un moment dat pe parcursul lanțului de aprovizionare cu alimente.
Risipa de alimente exercită o presiune inutilă asupra resurselor naturale și afectează securitatea alimentară, subliniază oficialii Uniunii Europene. Normele UE urmăresc să prevină și să reducă pierderile și risipa de alimente, însă, după cum se poate observa, sunt mult prea lejere. Anual, se risipesc peste 59 de milioane de tone de alimente în UE, ceea ce înseamnă 132 kg pe persoană. De subliniat este că peste jumătate din deșeurile alimentare în comunitatea europeană provin din gospodării. Risipa de alimente cauzează 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din sistemul alimentar al UE.
O viață eco-friendly, cu avantaj și pentru bugetul propriu
Protecția mediului nu este poate o prioritate în viziunea oricărei persoane, însă există și un motiv foarte personal pentru a limita consumerismul: dacă faci mai puține cumpărături, cheltuiești mai mulți bani, deci poți economisi mai mult! Matematica ne arată clar: shopping cu minus, buget pe plus.
Dincolo de partea alimentară, unde avem tentația de a cheltui mai mulți bani decât este nevoie, un domeniu foarte relevant este cel al modei. Consumerismul este o caracteristică de bază a industriei fast fashion. Se estimează că producătorii de îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii reprezintă, la nivel de sector economic, unul dintre poluatorii de top. Cu atât de multe colecții noi de haine și pantofi, avem adesea tendința de a cumpăra articole pe care poate le purtăm doar o dată sau de câteva ori. Motivele principale de achiziție au ajuns „îmi place” sau „este un preț foarte mic”, mai des decât „am nevoie”.
Campaniile promoționale tot mai agresive (de exemplu cele de tip Black Friday sau Lichidare de stoc) determină cumpărăturile iraționale, impulsionând consumerismul. Desigur, astfel de mecanisme de marketing pot fi de mare ajutor pentru a evita cheltuielile excesive, însă doar dacă achizițiile sunt făcute în mod rațional, echilibrat, fără excese.
Realitatea este că cei mai mulți dintre noi cumpără adesea produse inutile sau cu o utilitate extrem de limitată, doar pentru că sunt interesante sau pot fi utile, teoretic, în anumite contexte posibile în viitor. Acest trend se observă mai ales în cazul cumpărăturilor online de pe platformele internaționale low cost, unde impulsul de achiziție este extrem de puternic. De fapt, multe produse sunt de calitate scăzută și vor ajunge în scurt timp deșeuri…
Cum putem să combatem această atracție spre consumerism? În principal, avem nevoie de o viziune corectă asupra lucrurilor. Trebuie să analizăm oportunitatea fiecărei cumpărături și să ne fixăm limite mai ferme de buget. Se va pune astfel accent pe diferența dintre nevoie și dorință. Este firesc să ne îndeplinim dorințe, dar ar fi ideal ca acestea să nu depășească un anumit prag rezonabil.
În privința cumpărăturilor de produse din industria modei, se pot alege inclusiv articole second hand și outlet, care nu mai sunt de mult timp asociate unui nivel de trai scăzut. Din contră, astfel de opțiuni au devenit acum asociate cu un stil de viață modern și sustenabil, magazinele de profil fiind tot mai căutate de clienții din orașele dezvoltate economic.
Plata pentru servicii, o zonă care necesită atenție sporită
Cu atât de multe tentații în jurul nostru, într-o lume foarte comercială, cu publicitate online și offline care utilizează mijloace tot mai ingenioase și mai persuasive, este cu siguranță dificil să acționăm echilibrat. În ceea ce privește abordarea corectă pentru un buget personal mai bine susținut, nu trebuie să uităm de modul în care abordăm achiziția de servicii, căci nu doar produsele pot genera cheltuieli.
Risipa de bani poate implica de exemplu abonamente cu resurse inutile pentru telefonie și internet, în condițiile în care am putea opta pentru variante mai ieftine, satisfăcătoare. De asemenea, nu este oportun de exemplu să plătim lunar pentru accesul simultan la mai multe platforme de streaming video cu filme și seriale, căci oricum timpul nostru liber este limitat.
Tot în zona de divertisment, o nișă relevantă în materie de tentații de cheltuire excesivă este cea a jocurilor de noroc. Cei pasionați de online cazino trebuie să fie mereu atenți la bugetul alocat pentru sloturi video, live casino, poker, bingo sau pariuri. De altfel, o asemenea abordare validează și principiul de joc responsabil, atât de important în acest domeniu.
Transformările țin de noi, pas cu pas spre noul comportament de consum
O viață cu mai puțin consumerism presupune unele transformări de comportament comercial care vor fi implementate treptat. Iată doar câteva sfaturi:
– evită cumpărăturile din impuls, gândește-te dacă ai cu adevărat nevoie de un anumit produs și dacă se poate să eviți achiziția;
– când mergi la supermarket sau hipermarket, asigură-te că ai verificat ce produse perisabile ai acasă și de asemenea evită să faci cumpărături alimentare când îți este foame;
– monitorizează produsele deja cumpărate și consumă-le prioritar pe cele care au dată de expirare mai apropiată; poți chiar să îți faci meniul zilei cu rețete în funcție de alimentele disponibile;
– la restaurant, caută să comanzi porții mai mici și să te asiguri că nu contribui la risipa alimentară;
– înlocuiește-ți mai rar gadgeturile și orice produse electroIT, încercând chiar să le repari atunci când este posibil;
– oricât de atractivă ar fi o promoție, nu cumpăra produsele doar pentru că au un preț bun sau pentru că primești un bonus;
– pe sectorul de divertisment, alocă mereu buget separat, fără a-l depăși sub niciun pretext;
– în materie de vacanțe și călătorii, alege opțiuni în funcție de situația ta financiară și evită cheltuielile inutile, pentru a călători cât mai des posibil cu cât mai puțini bani alocați;
– analizează lunar toate cheltuielile din luna precedentă, folosind extrase de cont și de card și orice aplicații utile, astfel încât să observi ce ai putea îmbunătăți în privința cheltuielilor pentru lunile următoare.
