25 martie, Buna Vestire. Tradiții necunoscute, obiceiuri uitate. De ce se pune pâine și sare pe pragul ușii

Transmise din generație în generație, tradițiile de Buna Vestire dezvăluie o legătură profundă între credința creștină și practicile ancestrale legate de primăvară și renaștere.

Amenințarea pomilor cu toporul și stropirea cu țuică

În unele zone rurale din Muntenia și Transilvania, gospodarii practică și acum un ritual mai puțin cunoscut pentru a avea roade bogate. Dimineața devreme, în ziua de Buna Vestire, aceștia merg în livadă cu un topor și „amenință” pomii fructiferi care nu rodeau bine în anul precedent.

„Dacă nu rodești, te tai!” spun aceștia, lovind ușor trunchiul copacului cu latul toporului. Apoi, pomii sunt stropiți cu țuică, un gest simbolic menit să „trezească” natura și să o facă mai darnică. Se credea că acest ritual aducea fertilitate și alunga spiritele rele care ar fi putut afecta recolta.

Afumarea gospodăriei cu tămâie și clopoței

Un obicei mai puțin cunoscut de Buna Vestire păstrat în Transilvania și anumite părți din Moldova, implică un ritual de purificare a casei. Primul membru al familiei care se trezește în dimineața de Buna Vestire lua o oală cu jar încins, punea tămâie și înconjura casa de trei ori, sunând dintr-un clopoțel.

Fumul de tămâie era considerat un mijloc de alungare a energiilor negative și a insectelor care puteau afecta gospodăria. După casă, se afumau și grajdurile, apoi pomii din curte.

Focul de noapte și arderea lucrurilor vechi

În Maramureș, Buna Vestire este asociată cu „Noaptea Focurilor”, un ritual mai puțin cunoscut astăzi. Gospodarii adună obiecte vechi din curte, unelte stricate, crengi uscate, dar și haine uzate și le dau foc în noaptea de 24 spre 25 martie.

Focurile ard până după miezul nopții, uneori până în zori, simbolizând curățirea spațiului și pregătirea pentru un nou început. Se credea că fumul ridicat spre cer duce cu el toate relele strânse peste iarnă, iar gospodăria primește binecuvântarea Maicii Domnului pentru un an prosper.

Pâinea și sarea pentru îngeri

Deși obiceiul de a pune pâine și sare pe pragul casei pentru „hrana îngerilor” este cunoscut, femeile din Muntenia și Oltenia au o altă variantă. Gospodinele pregătesc o pâine mică, rotundă, coaptă în ajun, pe care o așează alături de sare și un pahar cu apă lângă ușă.

La prânz, pâinea și sarea sunt date de pomană unui om nevoiaș, iar apa e turnată la rădăcina unui pom, pentru a aduce sănătate și spor casei. Se spune că îngerii, mulțumiți de ofrandă, veghează asupra familiei tot anul.