Simona Ionescu / Redactor Șef
Cunoscută ca protectoare a minerilor, Sfânta Muceniță Varvara este totodată și ocrotitoarea copiilor împotriva bolilor contagioase precum vărsatul de vânt, varicela sau pojarul.
De dimineață, toți membrii gospodăriei, nespălați și nemâncați, își fac semnul crucii pe față cu miere sau sirop. Gestul este menit să prevină apariția bubelor pe tot parcursul anului.
Alături de Sfântul Sava și Sfântul Nicolae, Sfânta Varvara deschide un ciclu de trei zile (4-6 decembrie), numit în folclor „Zilele Bubatului” sau „Borboasele”.
Sfânta Varvara, născută în jurul anului 270 în Heliopolis (astăzi Baalbek, Liban), este un exemplu de rezistență creștină timpurie. Fiica unui nobil păgân pe nume Dioscor, ea a fost închisă într-un turn pentru a fi ferită de lume, dar acolo a descoperit credința în Treime, cerând trei ferestre în baie pentru a simboliza lumina divină.
Fata a fost torturată și decapitată de tatăl ei sub împăratul Maximian (284-305 d.Hr.), iar imediat după crimă bărbatul a fost fulgerat și a murit pe loc. Varvara a devenit patroana minerilor, a artileriștilor, matematicienilor și a celor care lucrează cu explozivi.
Printre tradițiile mai puțin cunoscute se numără ritualurile de protecție familială. De dimineață, toți membrii familiei, nespălați și nemâncați, își fac semnul crucii pe față cu miere sau sirop, un gest simbolic menit să prevină apariția bubelor pe tot parcursul anului.
Mamele trezesc copiii devreme și le spală fața cu apă sfințită sau cu apă în care a fost spălată o icoană, pentru ca pielea lor să rămână curată și strălucitoare ca icoana însăși.
De asemenea, din cele mai vechi timpuri femeile prepară „Turtele Barburii”, niște plăcinte dulci cu nuci măcinate și miere.
O plăcintă se va da de pomană copiilor din sat, iar alta va fi pusă sub streașina casei, lângă o găleată cu apă, pentru ca „Vărsatul”, personificat ca o entitate răuvoitoare, să mănânce din ea și să plece mai departe, ferind casa de boli.
În zone precum Țara Oltului sau Iași, se fac plăcințele după numărul copiilor vii și morți din familie, care vor fi date de pomană.
Întrucât Sfânta Muceniță Varvara este considerată „zâna minerilor”, aceștia nu coboară pe 4 decembrie în subteran. Bărbații o cinstesc pe sfântă alături de familie, participând la slujbe religioase.
Din folclor se spune că sfânta, „îngropată” în cărbune, respiră liber doar o dată pe an și iubește petrecerile, glumele și cântecele, de aici interdicția strictă la muncă în mine.
Femeile, în special, nu au voie să coasă, să toarcă sau să spele, iar munca în general este interzisă. Cine nu respectă tradiția, se poate umple de bube tot anul.
Tradiția spune că Sfânta Varvara umblă cu un „pahar de moarte” în mână, iar cine calcă regulile riscă să bea din el. Nimeni nu intră în casă cu gânduri rele, pentru că e semn de nenorocire pentru animale și copii.
Sursă foto: ziarul Exclusiv
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
