A murit cea mai bună prietenă a Annei Frank. Dezvăluiri incredibile despre relația dintre cele două

Cea mai bună prietenă a evreicei Anne Frank a murit la vârsta de 96 de ani. Jacqueline Sanders-van Maarsen a cunoscut-o pe Anne la școală, în Amsterdam, în 1941, după invazia nazistă a Țărilor de Jos. Prietenia lor a durat un an școlar întreg, până când Anne a fost forțată să se ascundă împreună cu familia sa, în iulie 1942.  

Cele două și-au promis întotdeauna că, dacă nu se vor mai putea vedea, își vor scrie o scrisoare de rămas-bun.  

Pe 25 septembrie 1942, Anne a scris în jurnalul ei scrisoarea promisă, notând: „Sper că, până ne vom revedea, vom rămâne mereu cele mai bune prietene”.   

Prietena cea mai bună a Annei Frank a murit la 96 de ani 

„Cu profundă tristețe, anunțăm decesul lui Jacqueline Sanders-van Maarsen pe 13 februarie, la vârsta de 96 de ani. Jacqueline a fost colegă de clasă cu Anne Frank la Liceul Evreiesc și și-a împărtășit amintirile despre prietenia lor de-a lungul întregii sale vieți”, se arată în comunicatul transmis de Muzeul Anne Frank pe 14 februarie. 

Anne a trăit în secret împreună cu părinții săi, Otto și Edith, sora sa, Margot, familia Van Pels și dentistul Fritz Pfeffer, până în august 1944, când au fost descoperiți de Gestapo și arestați.  

Anne a murit cu puțin timp înaintea surorii sale în lagărul de concentrare Bergen-Belsen, în februarie sau martie 1945. Otto, singurul supraviețuitor al familiei Frank, a publicat jurnalul lui Anne în 1947, iar acesta a devenit un fenomen mondial.  

Jurnalul a fost descoperit de ajutoarele familiei, Miep Gies și Bep Voskuijl, la scurt timp după arestare. Miep a păstrat scrierile lui Anne în siguranță până când a putut să i le înmâneze tatălui ei. 

Mama lui Jacqueline a declarat că fata era de „rasă ariană” ca să o salveze de la moarte 

Deși tatăl lui Jacqueline era evreu, ea a scăpat de moarte în Holocaust deoarece mama sa a reușit să convingă autoritățile să o declare pe ea și pe frații săi ca fiind de descendență ariană. De asemenea, tot mama sa a reușit să elimine familia de pe listele de deportare.  

Jacqueline a cunoscut-o pe Anne când amândouă studiau la Liceul Evreiesc – școală înființată după ce naziștii ocupanți au impus segregarea în Amsterdam. Prietenia lor a durat un an întreg, până când Anne a fost nevoită să se ascundă.  

Anne a scris despre Jacqueline de mai multe ori în jurnalul său, menționând cum împărțeau o colecție de cărți poștale cu vedete de cinema. Își amintea că, la 12 ani, împărțise un pat cu ea. Cele două vorbeau despre băieți, iar Anne chiar a rugat-o pe Jacqueline să o sărute pentru a-i dovedi prietenia lor.  

Anne Frank a scris în caietul de poezii al lui Jacqueline

Pe 15 iunie 1942, Anne a scris în jurnal: „Pe Jacqueline van Maarsen am cunoscut-o abia la Liceul Evreiesc, iar acum este cea mai bună prietenă a mea”. Anne a contribuit și la un album de poezii compilat de Jacqueline. Poemul său începea cu „Dragă Jacque” și o numea „cea mai dragă prietenă”.   

După ce Anne s-a ascuns, Jacqueline a crezut că familia Frank reușise să scape în siguranță în Elveția. În realitate, familia Frank trăia în secret la doar câteva străzi distanță.  

Aceștia locuiau într-un apartament ascuns în spatele unei biblioteci rabatabile, în clădirea unde lucra Otto Frank.  

„Era foarte exigentă și devenea geloasă repede”

După război, Jacqueline a lucrat ca legător de cărți. S-a căsătorit cu Ruud Sanders în 1954, iar cei doi au avut trei copii. Jacqueline a păstrat legătura cu tatăl lui Anne până la moartea acestuia, în 1980. Timp de mulți ani, ea a rămas tăcută cu privire la prietenia ei cu Anne, dar a ales să-și publice memoriile în 2007.  

Ea și-a amintit că „nu era întotdeauna ușor să fii cea mai bună prietenă a lui Anne”.   

„Era foarte exigentă și devenea geloasă repede – dar eram suflete pereche”, a adăugat Jacqueline.

Modul exact în care familia Frank a fost descoperită rămâne un mister, deși o echipă de istorici și experți a susținut că a găsit dovezi conform cărora aceștia ar fi fost trădați de un alt evreu, care a dat informații pentru a-și salva propria viață.  

Notarul Arnold van den Bergh fusese membru al Consiliului Evreiesc din Amsterdam, un organism obligat să pună în aplicare politicile naziste în zonele evreiești. Consiliul a fost desființat în 1943, iar membrii săi au fost trimiși în lagăre de concentrare.  

Dar van den Bergh nu a fost deportat. Echipa de cercetători care a descoperit dovezile a găsit și o copie a unei note anonime trimise lui Otto Frank, în care van den Bergh era identificat drept cel care i-a trădat.