Adrian Sârbu povestește cum a lansat Pro TV în urmă cu 30 de ani. De ce a făcut-o și ce politicieni l-au ajutat
Andreea Esca a intrat în istorie pe 1 decembrie 1995, atunci când a rostit prima dată „Bună seara România, bună seara București”. Așa lua naștere postul de televiziune Pro TV, care a împlinit de curând 30 de ani de existență.
Fondatorul Adrian Sârbu s-a îngrijit până în 2013 de postul TV, după care a plecat și odată cu el a luat și multe frustrări. Recent, nu a mai rezistat și a dezvăluit tot. Printre altele, Sârbu a vorbit și despre intenția pe care a avut-o când a lansat Pro TV, dar și ce politicieni l-au ajutat.
Adrian Sârbu a povestit că, după ce a participat la Revoluția din 1989, a ajuns membru al Frontului Salvării Naționale. Planul său însă era să înființeze o televiziune, doar că îi lipseau banii. Salvarea a venit de la Ion Țiriac însă ani mai târziu.
„A venit Revoluția, din întâmplare am ajuns membru al primei structuri de conducere a României – Guvernul Frontului Salvării Naționale. Nu am complotat acolo, dar m-am trezit pe listă și am ajuns în felul ăsta în Guvernul Roman. (…) Mi-am făcut un plan, i-am povestit lui Țiriac și în toamna lui ’90 mi-am dat demisia și imediat m-a sunat Țiriac și mi-a zis: «Hai să facem televiziune» și i-am zis: «Bagă banu’!» și 4 ani n-a băgat”, a declarat Sârbu.

Adrian Sârbu a rememorat culisele tensionate ale apariției PRO TV, explicând că lansarea postului nu ar fi fost posibilă fără un context politic favorabil și, paradoxal, fără o decizie neașteptată din partea președintelui de atunci. El a descris opoziția dură venită din zona vechii nomenclaturi și a foștilor securiști care controlau televiziunea publică, oameni hotărâți să blocheze orice televiziune privată puternică.
În acest context, Sârbu a punctat și rolul surprinzător al lui Ion Iliescu, spunând: „El a avut o contribuție mare pentru că s-a lăsat păcălit… Era o rezistență extraordinară din partea nomenclaturii televiziunii și diverși securiști politruci pentru că ei nu voiau să aibă nimeni licență, că i-ar fi distrus”.
De asemenea, fondatorul Pro TV a povestit că „lansarea trustului PRO TV din decembrie ’95 a fost cel mai important moment după Revoluție, pentru că a pus bazele trecerii de la comunism la capitalism”, spunând și că înființarea trustului „a redat încrederea românilor”.
Din punctul lui de vedere, Emil Constantinescu a câștigat alegerile datorită Pro TV.
„PRO TV l-a adus la putere pe Constantinescu. El a recunoscut asta, că era un om sincer. A agregat și nemulțumirile și așteptările poporului român și s-a văzut la vot”, a continuat Adrian Sârbu, la Aleph News, postul pe care îl deține acum.
Ulterior, după alegerile din 1997, Adrian Sârbu și-a setat ca obiectiv intrarea României în NATO.
„Timp de 8 ani de zile, PRO TV a investit 2 milioane de dolari din banii acționarului ca să promoveze România în lume, ca să putem fi înscriși pe lista NATO. N-am reușit atunci. Am reușit abia în 2004”, a spus omul de afaceri.
Adrian Sârbu nu a fost prezent la celebrarea a 30 de ani de Pro TV, așa cum credeau mulți că se va întâmpla. Omul de afaceri are supărările sale și spune că postul a ajuns acum „ostatic”.
„18 ani am dus PRO TV-ul în cârcă. (…) Eu nu mai exist în lumea PRO TV-ului încă din 2013 – când au venit niște cetățeni care erau dușmanii mei și le-au zis tuturor să nu-mi mai pronunțe numele. Astăzi, PRO TV este ostaticul unor impostori”, a mai declarat Adrian Sârbu.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook